Referendumul, o arma cu doua taisuri: De ce mai apelam la cetateni daca avem alesi?

Referendumul organizat de premierul David Cameron pentru mentinerea/iesirea Marii Britanii din UE s-a dovedit un fiasco pentru initiatorul sau, avand consecinte dramatice pe mai multe planuri. De ce mai apelam la referendumuri in ziua de azi, mai ales cand nu le punem in aplicare sau cand ele duc la dezastru?

Referendumul (plebiscitul) este o forma de democratie directa, spre deosebire de cea reprezentativa. Daca majoritatea deciziilor importante intr-un stat sunt luate de cei alesi prin vot universal de cetateni, se poate apela si la consultarea lor directa pe anumite subiecte.

Dupa caderea comunismului, in Romania au fost organizate 6 referendumuri la nivel national, primele doua (1991 si 2003) fiind pentru aprobarea noii Constitutii si respectiv revizuirea ei.

Au urmat:

• mai 2007 - pentru demiterea presedintelui Traian Basescu (prezenta 44,45%, DA - 24,75%, NU - 74,48%)
• noiembrie 2007 - pentru introducerea votului uninominal (prezenta 26,51%, DA - 81,36%, NU - 16,17%)
• noiembrie 2009 - pentru parlament unicameral si doar 300 de parlamentari (prezenta 50,95%, DA - 88,84%, respectiv 77,78%, NU - 11,16%, respectiv 22,22%)
• iulie 2012 - pentru demiterea presedintelui Traian Basescu (prezenta 46,24%, DA - 87,52%, NU - 11,15%)

Singurul referendum valabil (prezenta de peste 50%) si validat a fost cel din noiembrie 2009, insa Parlamentul nu a vrut sa tina cont de el nici pana in ziua de azi.

O raritate in Romania, referendumul este o modalitate de luare a deciziilor deseori folosita in Elvetia. De exemplu, in mod surprinzator pentru unii, elvetienii au respins prin referendum prelungirea concediului platit de la 4 la 6 saptamani sau, recent, introducerea unei alocatii de 2.500 de franci de la stat, pe viata si pentru toti cetatenii.

Totusi, un referendum presupune si niste riscuri majore, dovada ce s-a intamplat in Marea Britanie, unde acest instrument democratic s-a intors ca un bumerang impotriva initiatorului sau.

Citeste o interesanta paralela intre acest referendum si cel organizat la inceputul anilor '90 in fosta Iugoslavie si vezi ce a declarat regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii in primul discurs dupa 23 iunie.

"Plebiscitul este un instrument folosit de dictatori sau demagogi", spunea fostul premier britanic Margaret Thatcher. Atunci, de ce mai apelam la referendum daca avem reprezentanti alesi prin vot, care pot lua decizii in numele nostru?

"Referendumul este si va ramane o modalitate de exercitare directa a suveranitatii poporului", ne-a raspuns profesorul de drept constitutional Stefan Deaconu, fost consilier prezidential.

Despre limite si riscuri

"Prin intermediul referendumului, cetatenii au posibilitatea de a lua ei insisi decizii majore, care le vor influenta viata. Reprezentantii, odata alesi pentru un mandat, vor lua orice decizie vor crede de cuviinta, cetatenii nemaiputandu-le retrage mandatul decat la expirarea termenului pentru care au fost alesi", a adaugat acesta.

Prof. Deaconu a mai explicat faptul ca referendumurile sunt de doua tipuri, obligatorii sau facultative.

"Spre exemplu, in Romania, pentru adoptarea unei Constitutii sau a unei legi de modificare a Constitutiei, precum si pentru demiterea Presedintelui Romaniei in urma suspendarii lui de catre Parlament este obligatoriu sa se organizeze un referendum.

In schimb, pentru luarea unei decizii de importanta nationala, Presedintele Romaniei poate convoca un referendum national cerandu-le cetatenilor sa isi spuna cuvantul ori, Parlamentul poate el adopta o lege care sa transeze acea problema de importanta nationala", a mai precizat acesta.

Intrebat ce teme nu pot fi supuse unui referendum si care ar fi riscurile, Stefan Deaconu a explicat ca orice problema care este de interes national poate face obiectul unui referendum, dar cel care convoaca un astfel de referendum trebuie sa aiba in vedere insa daca rezultatul va putea fi pus in practica sau nu.

"Spre exemplu, Constitutia actuala a Romaniei prevede in art. 152 ca dispozitiile privind 'caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii'.

Asadar, chiar daca s-ar organiza un referendum, spre exemplu, prin care cetatenii sa fie consultati cu privire la oportunitatea schimbarii formei republicane de guvernament (in monarhie, n.red.), rezultatul unui astfel de referendum nu ar putea fi pus in practica decat daca s-ar revizui mai intai Constitutia", a precizat prof. Deaconu.

Cat despre riscuri, "cel mai mare este sa nu obtii rezultatul scontat".

"Avem un exemplu celebru in acest sens: referendumul organizat de Presedintele Frantei, generalul de Gaulle, in 1969 prin care le-a cerut francezilor sa-i sustina reformele, fiind convins ca cetatenii francezi vor vota 'Da' la referendum, iar rezultatul final a fost invers decat cel scontat. Urmarea a fost demisia Presedintelui de Gaulle din functie!

Un alt exemplu elocvent este esecul adoptarii de catre statele membre ale UE a Tratatului instituind o Constitutie pentru Europa, cand Franta si Olanda au respins prin referendum in 2005 adoptarea acestui Tratat. Ulterior, de teama unui nou esec, statele europene au luat decizia ca modificarile Tratatelor UE adoptate in 2007 la Lisabona sa nu mai fie aprobate prin referendum de catre fiecare stat membru, ci prin legi aprobate in Parlamentele nationale", a exemplificat prof.Deaconu.

Despre respectul fata de cetatean

Intrebat de ce in Elvetia sau Marea Britanie ignorarea rezultatelor unui referendum este de neconceput, in timp ce in Romania politicienii refuza sa tina cont de vointa poporului exprimata la referendumul din 2009, Stefan Deaconu a raspuns ca acest lucru "tine de respectul pe care institutiile statului il au fata de cetatean".

"Este de neinteles cum un stat care cere propriilor sai cetateni sa se pronunte cu privire la o problema de interes major, ulterior, dupa ce obtine raspunsul cetatenilor, sa nu puna in practica aceasta vointa. Ati dat un exemplu foarte bun, Elvetia, care recurge destul de des la referendumuri si din cate stiu eu, institutiile statului elvetian nu au refuzat niciodata punerea in practica a rezultatului unui referendum. Cred ca mai avem mult de invatat ce presupune democratia si respectul fata de cetatean", a comentat acesta.

In ceea ce priveste situatia din Marea Britanie, pana in acest moment pare de neconceput sa nu se tina cont de vointa majoritatii, exprimata in 23 iunie.

"Cel mai probabil, cei care au initiat acest referendum nu au luat in calcul ambele variante: votul pentru / impotriva ramanerii Marii Britanii in UE. Probabil, au mizat pe faptul ca cetatenii acestei tari se vor pronunta impotriva iesirii din UE si astfel oamenii politici care au initiat acest referendum vor iesi in final cu un capital de imagine care sa ii mentina la putere.

Cel mai probabil acest rezultat al referendumului va fi pus in aplicare, insa cred ca Marea Britanie va ramane aproape de Uniunea Europeana asa cum o face si Norvegia, spre exemplu, care a organizat de doua ori referendumuri pentru aderarea acestei tari la Uniune si de fiecare data, cetatenii norvegieni au refuzat sa adere la UE.

Sper ca Uniunea sa ia acest semnal dat de Marea Britanie ca pe un semnal de alarma si sa accelereze procesul de integrare a statelor UE. Pana acum, in ultimii 25 de ani, UE s-a ocupat mai degraba de procesul de extindere si mai putin de cel de integrare", a subliniat prof. Stefan Deaconu.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...