Suveranitatea poporului a devenit facultativa? (Opinii)

Partidele parlamentare par sa fi cazut la pace.

Proiectul legii privind alegerile parlamentare prevede o norma de reprezetnare de un deputat la fiecare 73.000 de locuitori si un senator la fiecare 168.000 de locuitori. Asta inseamna ca pe datele INS din acest moment vom avea un numar total de 460 parlamentari.

Teoretic e bine ca vom avea din nou un numar fix de alesi, predictibil, nu aberatia care in urma sistemului redistribuirii ne-a dus la aproape 600 de alesi.

Dar acest numar ridica o imensa problema principiala si poate chiar constitutionala.

In 2009 am avut un referendum, validat, in cadrul caruia electoratul s-a pronuntat cu o majoritate covarsitoare pentru un numar de 300 de parlamentari. Articolul 2 din Constitutia Romaniei spune asa: "Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum."

Deci, printr-un exercitiu al suveranitatii, poporul s-a pronuntat pentru 300 de parlamentari. S-a pronuntat atunci si pentru Parlament unicameral, dar acest lucru nu poate fi realizat decat prin modificarea Constitutiei. Numarul parlamentarilor se stabileste prin lege organica si exact in aceasta situatie ne aflam acum.

Exista argumentele ca referendumul ar fi fost consultativ, nu obligatoriu, insa,

dupa cum explica profesorul de drept constitutional Gheorghe Iancu, rezultatele unui referendum nu au cum sa fie facultative: "Dupa ce referendumul s-a desfasurat, efectele lui sunt obligatorii, indiferent daca a fost organizat in mod obligatoriu sau facultativ. Deci caracterul facultativ nu se refera niciodata la efectele referendumului.

Obligativitatea rezulta din art. 2 din Constitutie potrivit caruia puterea este exercitata de popor, deci este a poporului, prin intermediul autoritatilor reprezentative sau prin referendum".

In 2012 s-a pronuntat si CCR. Legea privind votul uninominal promovata de Victor Ponta si Crin Antonescu a fost declarata neconstitutionala de Curtea Constiutionala "intrucat consacra o solutie legislativa contrara vointei poporului exprimata la referendumul national din data de 22 noiembrie 2009".

Este exact situatia in care se afla si proiectul legislativ elaborat acum. Practic, clasa politica incalca cu buna stiinta si fara rezerve un referendum valid, adica vointa suverana a poporului pe care altfel toti nu mai stiu cum sa o invoce.

Referendumul din 2009 a fost intr-adevar convocat de Traian Basescu in context electoral, al prezidentialelor, dar el a devenit o realitate juridica. Decizia rezultata din el nu este a lui Traian Basescu, ci a poporului roman.

Si daca vom compara rezultatul referendumului cu cel al alegerilor prezidentiale vom vedea ca au spus DA pentru 300 de parlamentari si oameni care nu l-au votat pe Traian Basescu.

Si problema nu este doar la PSD, care dintr-un bun inceput nu a acceptat referendumul, ca dovada legea declarata neconstitutionala de CCR in 2012. Am intrebat-o si pe dna Alina Gorghiu cum vede aceasta chestiune: "Opinia mea este ca nu se pune problema neconstitutionalitatii legii daca nu sunt 300 de parlamentari. Dar nu ignorarea referendumului e obiectivul nostru. Noi vrem un Parlament suplu, flexibil cu o resursa umana de calitate. Nu mi se pare important daca acolo vor fi 301 sau 305 parlamentari, important e ca Parlamentul sa-si recapete crediblitatea".

Eu cred ca este foarte important. Are exact tot atata importanta cata are intr-o democratie orice expresie procedurala a vointei poporului. Daca o incalci la referendum, poti sa o incalci si la alegeri. Ce te impiedica?

Exista insa si o problema practica destul de serioasa. Daca acest proiect va fi adoptat in forma actuala, este posibil ca el sa fie contestat la CCR. Si atunci fie CCR isi ignora propria decizie din 2012 si da lumina verde unei legi care incalca referendumul, fie ramane consecventa si tranteste legea.

Nu stiu daca intr-o asemenea situatie va mai fi timp ca ea sa fie reparata cu un an inainte de viitoarele parlamentare, dupa cum impune tot CCR. Si atunci ar exista risul sa votam si anul viitor tot conform formulei aberante de acum.

Eșec în instanță pentru Cătălin Cherecheș. Primarul fugar a încercat să obțină anularea condamnării pentru luare de mită

Curtea de Apel Cluj a decis joi, 18 aprilie, că fostul primar din Baia Mare Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare. Curtea de Apel a respins ca neîntemeiată contestaţia în care...

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...