Referendumul initiat de Iohannis are efecte obligatorii, dar rezultatele ar putea fi ignorate de Parlament

Marti, 24 Ianuarie 2017, ora 18:32
11169 citiri
Referendumul initiat de Iohannis are efecte obligatorii, dar rezultatele ar putea fi ignorate de Parlament

Un referendum consultativ, precum cel initiat de presedintele Klaus Iohannis pe tema justitiei, are efecte obligatorii, potrivit unei decizii a Curtii Constitutionale, insa aplicarea rezultatelor depinde de Parlament, care poate amana lucrurile pe termen nedefinit.

Prerogativa presedintelui de a convoca un referendum este stipulata in Constitutie, la articolul 90, si detaliata in Legea 3/2000, privind referendumul.

Astfel, Constitutia precizeaza ca "presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national".

Legea 3/2000 explica faptul ca suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum, definindu-l pe acesta ca fiind "forma si mijlocul de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a poporului roman" cu privire la modificarea Constitutiei, demiterea presedintelui, precum si "probleme de interes national".

CCR a stabilit ca presedintele are dreptul "exclusiv" de a decide ce probleme constituie probleme de interes national, iar dreptul lui de a convoca un referendum nu poate fi cenzurat.

Ceea ce nici Constitutia, si nici Legea 3/2000, nu precizeaza este caracterul referendumului pe teme de interes national, respectiv decizional sau consultativ. Aceasta distinctie, de altfel, nu se regaseste in legislatia romaneasca, ea fiind insa implicita in cazul referendumurilor pentru modificarea Constitutiei si a demiterii presedintelui (referendumuri decizionale), si in cazul referendumului pe subiecte de interes national (consultativ).

Curtea Constitutionala a explicat insa ca vointa poporului nu poate fi nesocotita, indiferent de tipul de referendum. Decizia aceasta a fost data in 2012, dupa ce Curtea a respins initiativa USL privind instituirea uninominalului pur. In motivarea hotararii, CCR a stabilit ca orice lege electorala trebuie sa plece de la rezultatele referendumului din 2009, in care romanii au votat pentru un Parlament de maximum 300 de alesi.

Cu acea ocazie, Curtea a apreciat ca exista o lacuna legislativa, pentru "ca efectele referendumului trebuie sa fie expres prevazute in Constitutie sau prin lege, fie ca referendumul este consultativ, fie ca este decizional".

"Faptul ca, in cazul referendumului consultativ, nu este stabilita o astfel de procedura ulterioara, nu se traduce intr-o lipsa a efectelor acestui referendum. Nici nu ar fi admisibil intr-un stat de drept ca vointa populara, exprimata cu o larga majoritate (...), sa fie ignorata de reprezentantii alesi ai poporului", explicau atunci judecatorii.

Distinctia dintre referendumul decizional si cel consultativ este evidentiata de CCR prin faptul ca cel din urma produce efecte indirecte, nu ca cel privind modificarea Constitutiei, de exemplu, care are efect direct. Efectul indirect este explicat ca aparand in momentul in care rezultatul "necesita interventia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune in opera vointa exprimata de corpul electoral".

Astfel, Curtea precizeaza ca, dupa un referendum precum cel pe tema subiectelor de interes national, efectul este obligatoriu, insa punerea in aplicare nu intervine direct, ci indirect. In cazul legii electorale, CCR spunea ca oricare alta solutie legislativa care nu tine cont de ce a decis poporul este neconstitutionala, iar legea trebuie neaparat sa fie modificata in acest sens.

In eventualitatea unui vot popular impotriva ordonantelor de urgenta propuse de Guvernul Grindeanu, ele nu sunt respinse automat, insa daca sunt promovate in continuare vor atrage o decizie de neconstitutionalitate.

Cu toate acestea, decizia alegatorilor din 2009 nu a fost transpusa in lege, iar, de 8 ani, efectele "indirecte" despre care vorbea Curtea nu s-au regasit in deciziile legiuitorilor.

Presedintele Klaus Iohannis a declansat procedura pentru organizarea referendumului la care romanii vor fi chemati sa se pronunte prin vot daca vor sau nu sa fie continuata lupta anticoruptie.

Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, unul dintre beneficiarii ordonantelor de urgenta pe justitie, a declarat ca Biroul Permanent va stabili pasii care trebuie urmati, iar premierul Sorin Grindeanu a comentat spunand ca i se pare "ciudat" faptul ca presedintele a evitat cuvantul gratiere.

Citeste si:
Ministrul român de Externe consideră urgentă prezenţa consolidată a NATO pe Flancul estic: ”Anunțul SUA și al Franței are un rol de descurajare”
Ministrul român de Externe consideră urgentă prezenţa consolidată a NATO pe Flancul estic: ”Anunțul SUA și al Franței are un rol de descurajare”
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat joi, 20 ianuarie, că prezenţa consolidată a NATO pe Flancul estic ar trebui să se producă cât mai curând. Acesta a vorbit și despre...
Stelian Ion cere convocarea CSAT pe tema securității de pe flancul estic al NATO: ”Ar fi o dovadă de inconştienţă ca Iohannis să aştepte”
Stelian Ion cere convocarea CSAT pe tema securității de pe flancul estic al NATO: ”Ar fi o dovadă de inconştienţă ca Iohannis să aştepte”
Fostul ministru al Justiției Stelian Ion, vicepreședinte al USR, consideră că este necesară convocarea urgentă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru a discuta situaţia de...