Opinii: Formele fara fond si galceava intelighetiei in politica

Aflate constant in antiteza, cele doua concepte raman intre principalele preocupari etico-filosofice ale elitei politice si culturale. Raportul intre forme si fond preocupa de peste un secol si jumatate societatea romaneasca, generand dispute inflamante, semn al insatisfactiilor cvasigenerale apropos de modernizarea Romaniei.

Dupa Petre Tutea, determinarea formelor si a fondului de catre Maiorescu, relationarea lor cu destinul nostru au pus stapanire pe arealul public asemeni unei prejudecati implacabile.

Emergenta unor controverse atat de importante este unul din "semnele absurde ale timpului" (Heidegger), inclinat sa repete ciclic perioade intregi ale unei istorii nefericite care nu a reusit sa-si produca mutatiile mentale si civilizatorii necesare la timpul potrivit.

Sistemele formale universal valabile in functie de care se fundamenteaza entitatile statale, guvernarea acestora si componentele social-politice ale puterilor in stat au inceput sa se clarifice inca din antichitate (ex. Aristot, Constitutia Atenei, Platon, Republica), fiind adoptate in ultimele doua secole de catre toate tarile dezvoltate.

In Romania, evolutia a fost si este inceata, greoaie, cu suisuri si coborasuri, iar sincronizarea lovinesciana a fondului autohton, unitar totusi in diversitatea sa, cu modelul european a constituit un esec perpetuu si totodata un mar al discordiei.

Argumentele de acum nu difera cu mult de cele maioresciene: romanii retraiesc tardiv epoca transformarilor decisive care, in sfarsit, ii pot apropia de civilizatiile si culturile occidentale. Depinde numai de efortul, destoinicia si priceperea lor de a-si alege conducatori vrednici pentru atingerea scopului.

De aici mai departe discutia devine vituperanta, acuzele indreptandu-se amenintator spre o clasa politica invinovatita otova, cu mult inferioara necesitatii majore de a ne reintegra in Europa bunastarii. In loc sa se concentreze asupra realitatilor social-politice si a ridicarii standardului de viata pentru a compatibiliza fondul inapoiat cu formele moderne, pentru a iesi din prapastia unei jumatati de secol pierdute, elita politica postrevolutionara ramane prizoniera unor principii puerile legate de rolul personalitatii.

Elitele partizane cauta cu obstinatie o varianta damboviteana, "originala", a democratiei, fara sa aiba nici forta, nici disponibilitatea de a aplica pana la capat regulile universal acceptate. Sunt reactualizate ranchiuni mai vechi ale istoriei: niciodata conducatorii nostri nu au fost interesati sa puna actul guvernarii in serviciul "binelui public" (T. Gallagher), sau recente, puterea postcomunista a socat grav elementele sensibile ale noii societati prin interpretarea ad libitum a regulilor statului de drept.

Cine a urmarit in direct Revolutia romaneasca si-a dat seama ca nu se incadreaza in tiparele acelei miscari sociale prin care tiranii sunt anihilati de catre o conjuratie progresist-reformatoare si asta odata cu primul glonte tras aiurea. Corifeii puterii postdecembiste nu au complotat nicicand impotriva dictatorului, dar si-au deconspirat repede aversiunea fata de formele democratiei clasice printr-o defulare primitiva, in vazul lumii.

Tot ce nu le-a permis sistemul "intinat" devine acum posibil, de la averi nemasurate la servitori corupti, dar devotati, de la puteri discretionare la calatorii de vis, facand uz cu tupeu si nerusinare de intregul arsenal al abuzurilor de putere.

Escamotarea legilor (formelor) a fost si mai evidenta prin refuzul intoarcerii Regelui Mihai urmat de campanii antimonarhice de o mojicie fara egal, motivul esential al marsaviei proletcultiste fata de suveran fiind suprimarea constitutionala a alternativei monarhice. Aceasta manipulare grosiera a facut posibila perpetuarea republicii ceausiste cu sceptru prezidential. Istoria si urmasii o vor adauga sindromului national al paricidului politic.

Siluirea cea mai grava a formelor insotita de discutii savante asupra diferitelor modele precum suedez, japonez, francez, american, ca sa aiba ce se minuna multimea, a constituit-o hotararea FSN de a deveni partid politic pentru a participa ca atare la viitorul scrutin. Nimeni nu-si poate imagina o mai sfidatoare golanie.

Numai o minte bolnava de putere isi poate inchipui ca structurile administratiei, ale institutiilor engleze ori franceze se pot inscrie in corpore pe listele de candidati la alegeri! Statul devenise partid peste noapte. Si invers. De atunci, Europa Catedralelor si a Universitatilor si-a intors jenata fata de la noi.

Momentul a legiferat revenirea pe usa din dos a partidului unic, disimulat in diverse coloraturi ale esichierului national. S-au relegitimat privilegiile nomenclaturii comuniste, transformandu-l pe presedinte in salvator nu al poporului roman cum se lauda, ci al propriilor activisti, al oamenilor "de bine" din structurile clanului ceausist care au acaparat functiile, parghiile economice, in mai toate sectoarele, partidele.

Clasa politica de prada, mereu la putere. Impotriva samavolniciei s-a ridicat seniorul Corneliu Coposu impreuna cu abia nascuta Opozitie si firava societate civila, incercand sa trezeasca instinctul politic-civic al unei societati dezarticulate. Despre asemenea violentari ale formelor se vor scrie tomuri intregi.

Managementul incompetent al crizei iroseste sansele pentru adecvarea fondului la formele moderne ale noului mileniu. Ceea ce era clar ca lumina zilei pentru Titu Maiorescu, ridicarea prin truda si invatatura la un nivel superior de civilizatie, nu a constituit un reper major nici pentru fostii si nici pentru actualii conducatori.

Continua zazanie pentru putere va invesnici lipsa de performanta a statului, inapoierea economico-sociala, colectivismul egalitarist, nationalismul populist.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...