Romania ar putea fi impartita in sapte sau opt regiuni - Care sunt acestea

Romania ar putea fi impartita in sapte sau opt regiuni, luand in calcul influentele culturale, migratia populatiei, stadiul de dezvoltare zonala, dar si numarul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune, conform raportului Consiliului Consultativ pentru Regionalizare.

Noile regiuni, numarul lor, calculul pentru capitalele de regiune si modul in care regionalizarea Romaniei va influenta viata locuitorilor sunt abordate intr-un document de 56 de pagini emis de catre CONREG, potrivit Pro TV.

Conform raportului, regionalizarea Romaniei ar putea fi facuta in 7 sau 8 regiuni, luand in calcul influentele culturale, migratia populatiei, stadiul de dezvoltare zonala, dar si numarul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune.

Preluand modelul regionalizarii din Polonia, tara cu cea mai mare rata de absorbtie a fondurilor europene, Romania ar putea fi impartita in regiuni cu o populatie medie intre 2,4 si 2,7 milioane de locuitori, in functie de numarul de regiuni, 7 sau 8.

Regionalizarea dupa modelul polonez, o lectie pentru Romania?

"Construirea regionalizarii din 2013 in Romania si prin raportare la modelul polonez statuat prin reforma din 1998 trebuie sa aiba in vedere nu numai situatiile de similaritate, ci si pe cele de diferentiere contextuala intre cele doua tari", scrie in raport.

Care ar putea fi regiunile

Raportul prezinta o noua harta a Romaniei regionalizate, cu 7 sau 8 regiuni, in functie de modul in care Bucurestiul va fi repartizat.

Conform acestui raport, Romania va fi impartita in:

1. Muntenia Sud, regiune care ar putea cuprinde si regiunea Bucuresti (Regiunea 8)

2. Dunarea de jos (Regiunea Sud-Est)

3. Moldova de Nord (Regiunea Nord-Est)

4. Transilvania Centrala (Regiunea Centru)

5. Transilvania de Nord Vest (Regiunea Nord Vest)

6. Banat Vest (Regiunea Vest)

7. Oltenia.

Fluxul de migratie a populatiei ar putea fi punctul de plecare pentru calculul noilor capitale regionale ale Romaniei, relateaza PRO TV, mentionand totodata ca, in raport, sunt folosite informatii ale migratiei locuitorilor Romaniei din anii 1992 si 2002.

"Analiza pricipalelor fluxuri de migratie indica in mod clar principalele centre ale regiunilor functionale. Decizia pentru locul de plasare a centrelor administrative ale noilor regiuni nu decurge, insa, automat, din aceasta constatare. Este necesara o abordare separata in care sa fie luate in seama si alte criterii", se mai arata in document, care mentioneaza urmatoarele criterii: centralitatea geografica a orasului capitala in regiune; infrastructura care il leaga de restul judetelor; starea infrastructurii locale pentru comunicare; spatii publice pentru institutiile administratiei.

"Oricum, in afara unei grile de criterii care sa duca la o decizie intemeiata nu poate fi rezolvata problema localizarii centrelor administrative ale regiunilor. O decizie strict politica pe aceasta tema este putin probabila sa fie viabila", precizeaza raportul.

Redesenarea Romaniei in regiuni va fi calculata si in functie de starea actuala a anumitor zone din tara.

Raportul explica: "In estimarea gradului de functionalitate al regiunilor de dezvoltare inainte de a fi institutionalizate ca regiuni administrative, este de luat in consideratie si nivelul lor de urbanizare".

"Lasand la o parte cazul Bucuresti-Ilfov, cu totul special, este mentionat ca regiunile Vest si Centru, cu puternica structurare functionala, sunt si regiuni cu grad ridicat de urbanizare. Toate cele trei regiuni sudice au si un grad mai redus de structurare functionala, au si o rata scazuta de urbanizare", se arata in document.

Raportul mai arata ca "regiunile cu grad redus de urbanizare vor fi obligate sa adopte, ca regiuni administrative, politici adecvate pentru reducerea deficitului de ocupare non-agricola a populatiei, de infrastructura de locuire moderna".

Documentul mentioneaza, de asemenea, ca "segmentarea Transilvaniei (in sens larg), a zonelor de dincolo de Carpati, in trei regiuni de dezvoltare, posibile regiuni administrative devine pe deplin inteligibila daca luam in seama regiunile functionale relevate de fluxurile de migratie interjudeteana".

Sunt date si exemple: "Brasovul, Clujul si Timisul sunt centre pentru trei regiuni functionale puternic structurate. Judetele catre constituie regiunea Centru, spre exemplu, sunt structurate pe retele functionale care leaga, in principal, Sibiu, Covasna, Harghita de Brasov, Harghita de Mures, iar Mures si Alba de Sibiu".

"In Nord-Vest, pricipalele retele de structurare sunt de la Bistrita-Nasaud, Salaj si partial de la Maramures la Cluj, intre Maramures si Satu Mare. Bihor este un judet orientat in afara, in special spre Timis si Arad. In Vest, Timis este centrul de atractie maxima forta pentru Arad, Caras-Severin si Hunedoara", mai precizeaza raportul.