Ce face Romania pentru a intra in Spatiul Schengen (Opinii)

Autor: Camelia Badea
Duminica, 17 Februarie 2013, ora 18:55
6664 citiri
Ce face Romania pentru a intra in Spatiul Schengen (Opinii)

Autoritatile de la Bucuresti fac eforturi diplomatice deosebite pentru a readuce Romania pe calea catre Spatiul Schengen, dupa deraierea produsa in vara. Este suficient? Si cu ce sanse?

Dificil de raspuns in acest moment, desi pana la Consiliul JAI din martie mai sunt putine zile. In primavara trecuta, lucrurile pareau sa mearga bine, dar blitzkrieg-ul USL din iulie a facut ca la ultima reuniune a acestui consiliu, din decembrie, Romania sa nu mai primeasca nici macar o perspectiva de intrare in Schengen.

Liderii europeni au recunoscut deschis ca asteapta raportul MCV, iar acesta a venit in ianuarie si a confirmat ceea ce era de asteptat sa confirme: ca Romania a indeplinit doar pe jumatate cerintele care i-ar fi convins pe partenerii externi ca suntem pe deplin angajati si fara niciun dubiu in respectarea regulilor care guverneaza Uniunea Europeana.

In aceste conditii, Victor Ponta a anuntat ca ii va cere presedintelui Traian Basescu sa semneze alaturi de el si de alti oficiali romani o scrisoare in care pur si simplu sa se ceara admiterea Romaniei in Spatiul Schengen, conform tratatului de aderare, fara conditionalitati suplimentare de ordin politic.

In replica, la finalul Consiliului European din februarie, presedintele Traian Basescu le-a cerut liderilor USL, ca, in calitate de decidenti politici, sa semneze o scrisoare in care sa se angajeze ca vor indeplini si restantele din MCV, scrisoare pe care sa o trimita cancelariilor occidentale.

"Este nevoie absoluta de o scrisoare semnata de principalii decidenti politici care pot face ceva in indreptarea aspectelor negative semnalate in raport. De aceea, mai sugerez o data sa se renunte la jocul 'o scrisoare in care sa cerem sa intram in Schengen si sa o semnam toti', pentru ca o astfel de scrisoare nu ar starni decat zambete.

Eu cred ca scrisoarea trebuie sa fie semnata de principalii decidenti ai majoritatii parlamentare, premierul, presedintele Senatului si presedintele Camerei, in care sa ia punct cu punct aspectele negative din raportul MCV si sa transmita pozitia in raport cu cele semnalate", a declarat Traian Basescu, in conferinta de presa.

Premierul a respins categoric ideea, acuzandu-l pe presedinte ca saboteaza demersurile diplomatice facute de Guvern prin faptul ca leaga el insusi intrarea in Schengen de raportul MCV, contrar prevederilor tratatului.

Intre timp, eforturile diplomatice au continuat si continua. Ministrul de Externe, Titus Corlatean, a efectuat o vizita la Haga pentru a cere sprijinul guvernului olandez, iar ministrul de Interne, Radu Stroe, s-a intalnit cu ambasadorul Germaniei la Bucuresti, Andreas Von Mettenheim. De asemenea, premierul Victor Ponta a anuntat ca va efectua o vizita in Franta pentru a discuta pe aceasta tema cu presedintele Francois Hollande si cu premierul Jean-Marc Ayrault.

Extrem de categoric, Radu Stroe a declarat recent ca va cere vot in Consiliul JAI pentru a se permite accesul Romaniei in Spatiul Schengen.

Sa avem mai multe sanse daca batem cu pumnul in masa decat daca indeplinim cerintele Comisiei Europene exprimate in raportul MCV?

Cine decide?

In realitate, cuvantul hotarator in aceasta chestiune il are presedintia Consiliului Uniunii Europene, asigurata de Irlanda in primele luni ale acestui an.

Inaintea fiecarui Consiliu JAI au loc consilii ale reprezentantilor permanenti ai statelor membre pe langa Uniunea Europeana, la care se dezbate agenda. Consiliul reprezentantilor permanenti este considerat un consiliu de nivel politic, prin urmare este greu de afirmat ca intrarea noastra in Schengen nu are si conotatii politice, ci doar tehnice. In prezent, functia de ambasador al Romaniei la Uniunea Europeana este detinuta de Mihnea Motoc.

Subiectele de pe agenda viitorului Consiliu JAI sunt dezbatute in cadrul acestor intruniri COREPER, ultima putand avea loc chiar si cu doua zile inainte. Rolul decisiv in stabilirea agendei il are insa presedintia irlandeza. Subiectul aderarii Romaniei la Spatiul Schnegen nu poate fi retras de pe agenda, pe care se afla la ora actuala, decat cu consultarea si cu acordul partilor. Prin urmare, Romania va avea un cuvant greu de spus in aceasta privinta, dar nu hotarator.

De ce? Pentru ca sunt posibile mai multe variante. Astfel, este posibil ca subiectul sa fie discutat in Consiliul JAI, dar fara a se supune la vot, asa cum s-a intamplat in 2011 cand Olanda s-a opus vehement si cand se stia ca nu se va intruni consensul final necesar, sau poate fi pus pe agenda pentru a se si vota.

Decisiva in acest sens va fi evaluarea care se va face in cadrul intrunirilor COREPER. Si in acest sens este extrem de important cum se pregateste Romania pentru aceste intruniri, mai exact ce fac politicienii nostri, nu doar ceea ce declara public.

De exemplu, recenta tentativa, inregistrata la modificarea statutului, de a-i scapa pe parlamentari, in anumite conditii, de verdictul de incompatibilitate pus de ANI s-ar putea sa intareasca perceptia ca in Romania senatorii si deputatii inca se considera deasupra legii.

O chestiune de mentalitate

Pe de alta parte, declaratiile si atitudinile unora dintre liderii politici romani, alaturate ispravilor pe care le fac unii dintre concetatenii nostri odata ajunsi in tarile UE, ne saboteaza infinit mai mult eforturile de intrare in Schengen decat refuzul presedintelui de a semna o scrisoare.

Crin Antonescu declara deunazi ca niciun oficial european nu a formulat la adresa noastra acuze de antieuropenism. Nici nu era nevoie. Pentru cetateanul francez, german, austriac, britanic sau olandez care vede la televizor sau citeste in presa ca parlamentul de la Bucuresti este plin de condamnati si urmariti penal, acest lucru este o dovada certa de antieuropenism. Nu trebuie sa auda pe nimeni facand declaratii explicite in acest sens.

Daca un fost premier roman inchis pentru coruptie este asteptat cu bratele deschise de fostii colegi sa revina in prim-planul politicii romanesti sau daca actualul premier roman, dovedit plagiator, nu renunta nici macar la titlul de doctor, cu atat mai mult la functia pe care o detine in fruntea statului, si romanii tolereaza asta, de ce alta dovada mai are nevoie cetateanul olandez sau francez ca sa inteleaga cum gandesc romanii?

In Germania, 2013 este an electoral, iar intr-un an electoral, liderii politici, sensibili la asteptarile electoratului, sunt prudenti in luarea unor decizii precum extinderea Spatiului Schengen.

Cum sa ii spui germanului de pe strada ca e posibil ca o persoana condamnata in luna decembrie la inchisoare pentru fapte de coruptie sa fie aleasa cu peste 60% din voturi primar la doar o luna distanta? S-a intamplat in Romania, la Slatina.

Cum sa ii spui ca un deputat pentru care procurorii cer aviz pentru arestare este protejat prin vot de colegii sai, in ciuda faptului ca insusi liderul acelui partid, unul dintre cei mai importanti oameni in stat, declarase raspicat, cu cateva minute inainte de vot, ca votul va fi favorabil cererii procurorilor? S-a intamplat in Romania, in cazul deputatului Ion Stan. Si cate si mai cate.

Sigur, Romania a indeplinit conditiile tehnice pentru intrarea in Spatiul Schengen, nimeni nu neaga asta. Problema sta in inconsistenta si inconsecventa actiunilor pe care le intreprind liderii politici ai actualei Puteri de la Bucuresti in vederea respectarii normelor democratice, iar acest lucru genereaza neincredere la nivel european.

In mentalul public, largirea Spatiului Schengen se asociaza cu libertatea de miscare, cu migratia ilegala, cu criminalitatea, cu problemele sociale. Iar toleranta fata de incalcarea legii pe care romanii o arata explicit la toate nivelurile, de la omul de pe strada la varful clasei politice, da de gandit in tari in care situatii precum cele enumerate mai sus par a fi de neconceput.

Citeste si:
Ludovic Orban spune că Florin Cîțu are zilele numărate la șefia PNL. Motivul pentru care Ciucă sau Bode nu îi vor succeda în funcție
Ludovic Orban spune că Florin Cîțu are zilele numărate la șefia PNL. Motivul pentru care Ciucă sau Bode nu îi vor succeda în funcție
Fostul lider al liberalilor, Ludovic Orban, e de părere că actualul șef al PNL, Florin Cîțu, își va pierde funcția „în curând”, însă următorul nume la președinția partidului este...
Ludovic Orban neagă zvonurile că ar fi fost chemat la DNA. Afacerile din pandemie care au stârnit suspiciuni legate de fostul lider PNL
Ludovic Orban neagă zvonurile că ar fi fost chemat la DNA. Afacerile din pandemie care au stârnit suspiciuni legate de fostul lider PNL
Fostul lider PNL, Ludovic Orban, susţine că nu a fost implicat în achiziţiile făcute de compania UNIFARM sau de Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) în perioada pandemiei....