Cortina de Fier intre Romania si Schengen. "Ar trebui sa jucam in Liga Campionilor"

Trenul Schengen pare ca nu va mai opri in Romania vreme de cel putin un an. Aderarea Romaniei la spatiul de libera circulatie nici macar nu a fost inclusa pe agenda Consiliului JAI de saptamana aceasta si surse politice de la Bruxelles spun ca discutia ar putea fi reluata abia in 2017.

Este ceea ce recunostea chiar premierul Victor Ponta care spunea, de altfel, ca insasi Romania a cerut ca subiectul sa nu intre pe agenda JAI, avand in vedere ca sansele de reusita erau nule.

Decizia in JAI referitoare la aderarea unei tari la spatiul Schengen se ia prin consens, iar in acest moment impotriva intrarii Romaniei sunt patru state: Olanda, Germania, Franta si Finlanda.

Fara aderarea la Schengen nu putem considera, insa, incheiat procesul nostru de integrare in UE. Chestiunea nu e numai simbolica si in discutie nu este numai circulatia persoanelor, ci si aceea a marfurilor, ceea ce reprezinta un aspect de mare importanta pentru mediul de afaceri.

Cum se face ca Romania nu este parte a Schengen la 8 ani dupa intrarea in UE? Au fost strict impedimente contextuale sau suntem principalii vinovati pentru acest esec cronicizat si, deocamdata, fara perspective de remediere?

Fostul ministru al Justitiei Catalin Predoiu, vreme de peste 4 ani membru al JAI, a explicat pentru Ziare.com care au fost principalele momente in evolutia dosarului Schengen si legatura acestuia cu MCV.

Lucrurile au evoluat bine pana in 2010, cand aparut primul hop, un impact de context, din cauza "amputarii" legii ANI de catre Senat, pe un vot transpartinic.

"In august 2010, legea ANI a fost indreptata, a trecut Legea micii reforme in Justitie si in toamna a fost declansata o ofensiva diplomatica intensa de catre ministerele de Interne si Justitie in primul rand, secondate de MAE. Administratia Prezidentiala a facut de asemenea numeroase punctari diplomatice decisive.

Am avut peste 30 de misiuni diplomatice bilaterale si multilaterale externe pe MCV si Schengen, iar rezultatul a fost un compromis bun: daca Romania obtine trei Rapoarte MCV consecutive pozitive, deblocam Schengen. Din acel moment, desi nu avea legatura directa cu dosarul Schengen, aproape totul a depins de performanta MJ si a sistemului judiciar", spune Catalin Predoiu.

In 2011 au existat doua raporte bune, mai era nevoie de inca unul la fel in vara lui 2012.

"L-am negociat personal si stiu ca urma sa fie unul foarte foarte bun, in urma accelerarii combaterii coruptiei si adoptarii noilor Coduri. Informal, pe canale diplomatice, am cerut si obtinut includerea in raportul din vara a unei fraze cheie, care vorbea despre deschiderea perspectivelor ridicarii MCV, ceea ce in limbaj diplomatic ar fi insemnat ca in vara lui 2013 puteam ridica MCV dupa un nou raport pozitiv.

De asemenea, se convenise ca la Consilul JAI in octombrie 2012 sa intram in Schengen cu frontiera aeriana, ceea ce insemna lansarea unui proces ireversibil. Daca lucrurile evoluau normal, azi eram in Schengen", a aratat Catalin Pedoiu.

In opinia fostului ministru al Justitiei, momentul cel mai grav a fost reducerea atributiilor CCR prin OUG in vara lui 2012 de catre Guvernul Ponta, care "a prabusit totul. Punctual reducerea atributiilor CCR a declansat o reactie spontana adversa pe dosarul Schengen. A fost pierdut momentul diplomatic din octombrie 2012 si dosarul a fost scos de pe agenda JAI.

Ulterior, persistenta problemelor penale grave ale membrilor cabinetelor Ponta a fost Cortina noastra de Fier in calea Schengen. Iar Victor Ponta a pus cireasa pe cand a incercat sa santajeze UE conexand discutia refugiati - Schengen, plus aratarea cu degetul catre Olanda."

Catalin Predoiu considera ca Guvernul Ponta nu va putea sa deblocheze dosarul Schengen, pentru ca este perceput ca un guvern corupt si, prin aceasta, anti-european. Daca aceasta problema va fi rezolvata, s-ar impune imediat "lansarea unei ofensive diplomatice structurate multi-azimut, dar construita pe liniile de rezistenta la dosar, Germania, Franta, Olanda, Marea Britanie.

In plan micro, ministrii de linie de Interne, Justitie si Externe ar trebui sa are Europa in lung si in lat, prezentand argumente si construind dosarul. As activa si diplomatia informala, good will ambassadors, personalitati, precum si diplomatia economica.

Sunt convins ca multinationalele care fac miliarde in Romania ar fi receptive sa acorde sprijin prin parghiile de relatii de care dispun in tarile de origine. Dar, sa fim realisti, va dura ani de zile din momentul in care aceste demersuri ar incepe."

La randul sau, europarlamantarul independent Renate Weber, membra a grupului politic ALDE din PE, considera ca amanarea atat de lunga a discutiei Schengen este un semnal foarte rau: "Am mers pana acum din semestru in semestru, acum amanarea e foarte mare. 2017 imi suna foarte prost. E atat de departe incat nici nu am curajul sa ma gandesc. Pana atunci se pot schimba foarte multe. S-ar putea sa vedem o presiune tot mai mare a unor state membre inclusiv pentru a modifica si conventiile privind Spatiul Schengen. E clar ca se va actiona in acest sens."

In opinia Renatei Weber, este vorba despre o opozitie traditionala a acelorasi state, dar si despre faptul ca Romania nu stie sa isi joace cartile si sa pozitioneze: "ar trebui sa jucam in Liga Campionilor, nu in echipele marginale, care nu ajuta in niciun fel interesului nostru in UE. Orice se poate negocia si daca esti inteligent. Asta nu inseamna sa fii obedient si sa cedezi mai mult decat trebuie, ci sa nu te situezi de partea unor state fara forta economica si politica in UE.

Noi in toata povestea cu refugiatii ne-am plasat alaturi de Grupul de la Visegrad, dar daca ma uit la toate declaratiile lor recente, vad aroganta cu care se refera doar la ei, Romania nici macar nu exista. Si atunci de ce ne jucam noi cartile cu unii care oricum nu ne vor si nu ne iau in considerare?

De multi ani vad ca ne coordonam politica externa cu Slovacia. Chiar nu gasim alta tara cu care sa ne prmovam intetresele? Taman Slovacia? Ce sa mai vorbesc de Ungaria."

Renate Weber considera ca in politica externa trebuie sa te uiti cui te alaturi si care sunt consecintele unei alaturari:

"Germania si Franta sunt tarile care vin cu banii in UE. Daca Uniunea ar sta pe contributiile tarilor precum Ungaria, Cehia, Slovacia si Romania, nu cred ca ar reusi sa faca mare lucru.

UE insemna un set de valori si principii, dar si alte aspecte cumulate. Si atunci cand iti evaluezi interesul si performanta, e firesc sa o faci alaturi de cei care te pot sustine."

In schimb, din punctul de vedere al europarlamentarului PSD Catalin Ivan, amanarea dosarului Schengen este strict consecinta contextului politic, a crizei refugiatilor si a incapatanarii a doua, trei state: "Daca se suspenda temporar spatiul Schengen intre tari cu traditie, ce discutie serioasa poate fi la nivel politic despre aderarea Bulgariei si Romaniei? Nu mai sta nimeni acum sa se gandeasca la o largire a spatiului de libera circulatie.

UE greseste pentru ca macar pe traficul aerian Romania si Bulgaria puteau sa fie in Schengen. Sa vedem ce se va intampla cu criza refugiatilor la nivel european. Daca lucrurile se vor calma, subiectul va putea fi redeschis."

In opinia lui Catalin Ivan, pozitionarea Romaniei in criza refugiatilor nu a contribuit la noua amanare a aderarii: "Nu cred ca deciziile Romaniei au influentat evolutia dosarului Schengen. Liderii europeni au intrat in panica, dupa ce au vazut cat de vulnerabile sunt frontierele spatiului Schengen si cat de nepregatiti suntem in planul cooperarii dintre ministerele de Interne."

Ziare.com te invita la dezbatere: De ce nu e inca Romania in Schengen? Ce nu am facut asa cum ar fi trebuit si ce ar trebui schimbat in politica noastra viitoare? A fost pozitionarea in criza refugiatilor o cauza pentru noua amanare?

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...