CRPE: Romania are probleme cu implementarea a patru masuri din Planul Schengen

Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) preconizeaza ca nu vor fi finalizate la timp patru masuri cuprinse in Planul Romaniei de autoevaluare Schengen, dar la sfarsitul lunii septembrie 2010 erau implementate deja sau gata de finalizare 87% din actiunile necesare pentru aderare.

Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) este de parere ca "Romania a ajuns intr-un stadiu avansat in ceea ce priveste implementarea acquis-ului Schengen si este in mare parte pregatita sa adere la spatiul Schengen". Dar, avertizeaza organizatia, obstacolele ar putea fi de natura politica, de aceea este necesar ca toate conditiile tehnice sa fie indeplinite fara greseala si la termen.

CRPE a monitorizat 31 de masuri cuprinse in Planul de auto-evaluare Schengen realizat la nivelul anului 2009, dar acuza Ministerul Administratiei si Internelor ca a tinut secret Planul aferent anului 2010.

La sfarsitul lunii septembrie 2010, patru masuri dintre cele 31 urmarite pareau sa nu mai poata fi implementate la timp (13%), in timp ce noua masuri erau deja implementate (29%), iar 18 masuri (58%) erau "mai degraba implementate", termen prin care CRPE defineste masurile/activitatile care sunt aproape implementate si care au sanse sa fie terminate la timp (cele mai multe dintre acestea si-au depasit cel putin o data termenul de implementare).

Minusurile se inregistreaza la aplicarea aquis-ului in ceea ce priveste porturile si aeroporturile (singurul care a nemultumit expertii internationali, care au cerut o reevaluare), imigratia (intarzieri legislative) si Sistemul de Informatii Schengen, unde Romania ar fi ramas in urma si unde o eventuala decizie de pentru efectuarea unei reevaluari a acestui domeniu ar amana practic acest termen pentru, cel mai probabil, octombrie 2011, potrivit CRPE.

Spre deosebire de Bulgaria, Romania nu are nicio masura a carei implementare sa nu fi inceput.

Un studiu similar efectuat in Bulgaria constata saptamana trecuta ca doua masuri nu sunt implementate deloc de bulgari (in privinta vizelor), iar in cazul unei masuri termenul a fost depasit, a inceput procesul de implementare, dar este inca intr-un stadiu initial. Cinci dintre masurile referitoare la vize si-au depasit termenul de implementare, insa aplicarea lor a inceput si se afla in stadiul final. Ministerului de Externe al Bulgariei i se recomanda, in consecinta, sa accelereze lucrarile la construirea Centrului de Vize si era atentionat ca lucrarile de renovare a oficiilor consulare, pentru a se conforma criteriilor Schengen, trebuie sa fie gata la timp. In ceea ce priveste masurile din domeniul controlului la granite, in aproape un sfert dintre cazuri a fost ratat termenul-limita.

Romania si-a stabilit, impreuna cu Bulgaria, ca termen pentru aderarea la spatiul Schengen data de 27 martie 2011. Pentru aceasta trebuie sa parcurga un proces de evaluare, care consta in mai multe etape. Pana in prezent tara noastra a realizat doua dintre aceste etape: transmiterea Declaratiilor de pregatire (Declaration of readiness) privind aderarea la spatiul Schengen si completarea si transmiterea chestionarului Schengen.

In prezent ne aflam spre finalul celei de-a treia si cea mai importanta etapa: desfasurarea vizitelor de evaluare Schengen, pentru verificarea, in teren, a stadiului implementarii acquis-ului Schengen. Pe parcursul anului 2009 si 2010 au fost organizate urmatoarele vizite de evaluare Schengen: Cooperare politieneasca (23-29 martie 2009); Protectia datelor personale (29 aprilie - 1 mai 2009); Vize (2 - 11 iunie 2009); Frontiere maritime (3-7 septembrie 2009); Frontiere aeriene (15-18 noiembrie 2009); Frontiere terestre (26 martie - 01 aprilie 2010).

Ultima vizita de evaluare la care va fi supusa tara noastra va fi Sistemul de Informatii Schengen/SIRENE, in noiembrie -decembrie 2010.

Rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor desfasurate pana in prezent, au fost aprobate in cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles.Rapoartele de evaluare contin recomandari, de ordin legislativ, procedural, de infrastructura, pe care Romania trebuie sa le implementeze pana la data aderarii la spatiul Schengen.

Din momentul aprobarii fiecaruia dintre rapoartele de evaluare, Departamentul Schengen din cadrul MAI monitorizeaza implementarea acestor recomandari si raporteaza lunar stadiul implementarii acestora in cadrul Grupului de Evaluare Schengen de la Bruxelles.

CRPE a prezentat stadiul actual al procesului de aderare la Schengen, asa cum arata el la sfirsitul lunii septembrie 2010.

I. FRONTIERELE

In ceea ce priveste trecerea frontierelor interne, au fost implementate deja toate activitatile necesare eliminarii controalelor la viitoarea frontiera interna si eliminarii obstacolelor care restrictioneaza traficul rutier in punctele de trecere la viitoarea frontiera interna.

In ceea ce priveste trecerea frontierelor externe, au fost realizate masurile necesare pentru intarirea securitatii si eficientizarea controlului la frontiera, dar totusi aici este unul dintre punctele de slabiciune, pentru ca Romania ar trebui sa aiba acorduri de mic trafic cu toti vecinii non-UE: Republica Moldova, Ucraina si Serbia. Desi demersurile au fost facute de catre autoritatile romane, pana acum exista un singur astfel de acord semnat, cu Republica Moldova. Succesul semnarii unor astfel de acorduri este dependent de disponibilitatea guvernelor vecine. In concluzie, este recomandata continuarea demersurilor pentru incheierea acordurilor de mic trafic cu statele terte vecine, dar CRPE aprecizeaza ca masura nu va putea fi aplicata pana in martie 2011.

In cazul prevederilor pentru porturi si aeroporturi, masura operationalizarii sistemului de informatii despre pasageri in aeroporturi este ramasa in urma. Tot la categoria "mai degraba neimplementat" intra separarea fizica a fluxurilor de pasageri intra si extra Schengen.

In Planul de Actiune se specifica ca "in aeroporturile internationale au fost facute aranjamente pentru separarea fluxurilor de pasageri". Cu toate acestea, in Romania 15 dintre acestea sunt aeroporturi internationale, iar cele mai importante dintre acestea - Traian Vuia, Timisoara; Aurel Vlaicu, Bucuresti Baneasa si Henri Coanda, Bucuresti - au inca in derulare proiecte de amenajare a infrastructurii si nu opereaza la aceasta data conform specificatiilor Schengen, precizeaza CRPE.

Aceleasi masuri, in cazul porturilor maritime si fluviale, sunt intr-un stadiu apropiat de finalizare ("mai degraba implementat").

La capitolul introducerea datelor biometrice in documentele de calatorie, sistemul pentru emiterea si gestionarea pasapoartelor cu date biometrice a fost extins la nivelul intregii tari, inclusiv pentru strainii beneficiari ai unei forme de protectie in Romania.

II. VIZE

Politica comuna de vize, care presupune alinierea completa a politicii nationale de vize a Romaniei la cea a Uniunii Europene, este aproape de implementare, spre deosebire de Bulgaria, unde cele mai multe masuri necesare pentru aderarea la Schengen ramase neimplementate in Bulgaria se refera la domeniul vizelor. La bulgari, doar trei din cele 11 obiective au fost gata la timp, potrivit unui studiului realizat in Bulgaria, dat publicitatii saptamana trecuta de Centrul Roman de Politici Europene.

In Romania, demersurile legislative care vizeaza transpunerea acquis-ului Schengen in domeniu sunt in curs de finalizare - pachetul legislativ aferent se afla in proces de avizare interministeriala.

In ceea ce priveste introducerea formularului pentru aplicarea vizei in cazul documentelor de calatorie nerecunoscute, actele pe care se intemeiaza acquis-ul Schengen sau care sunt conexe acestuia sunt obligatorii si se aplica in Bulgaria si Romania de la data aderarii. Specificatiile tehnice ale modelului formularului pentru aplicarea vizei (clasificate Secret UE) au fost comunicate MAE de Comisia Europeana. Producerea, cu titlu de exclusivitate, a formularelor pentru aplicarea vizei volante revine Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" SA. MAE a transmis CN IN SA elementele de securizare si specificatiile tehnice comunicate de Comisia Europeana in vederea elaborarii formularelor necesare. CN IN SA a tiparit si a distribuit deja mai multe exemplare oficiilor consulare.

De asemenea, in curs de realizare este amendarea legislatiei cu privire la regimul strainilor in sensul introducerii conceptului de viza uniforma, care este valabil in spatiul Schengen (aplicabil dupa aderarea la Schengen). Proiectele actelor normative exista, dar se afla la avizare pe cursul birocratic al avizarilor interministeriale.

De asemenea, este in curs de finalizare modificarea adecvata a legislatiei privind regimul strainilor in Romania in vederea instituirii obligativitatii ca la solicitarea vizei straini sa posede o asigurare medicala care sa acopere orice costuri legate de repatriere din motive medicale, asistenta medicala sau de urgenta si/sau tratament de urgenta in spital.

MAE a transmis misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei informatii referitoare la intrarea in vigoare a Codului Comunitar de Vize si inceperea discutiilor dintre COM si SM pentru pregatirea Manualului de Proceduri in vederea punerii in aplicare a Codului Comunitar. Potrivit MAE, Directia Generala Schengen - "Romania va respecta, de la data la care ii vor fi aplicabile, prevederile Codului Comunitar privind Vizele, adoptat prin Regulamentul (CE) 810/2009.

A fost adoptat, de asemenea, actul normativ privind infiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informatic National privind Vizele.

Toate oficiile consulare din state cu risc migrator inalt au fost dotate cu tipurile de aparatura specifica de detectare a documentelor false si falsificate corespunzatoare nivelului de risc inalt, in conformitate cu acquis-ul in materie.

Tot in stadiu de finalizare este introducerea in legislatia romana privitoare la regimul strainilor a notiunii de viza cu valabilitate teritoriala limitata.

Odata cu intrarea in Schengen, Romania trebuie sa modifice Acordul intre Guvernul Republicii Socialiste Romania si Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciproca de vize si taxe de vize in sensul eliminarii acestor facilitati si mentinerii scutirii de la obligatia vizei doar pentru titularilor pasapoartelor diplomatice si de serviciu. Au avut loc consultari cu partea chineza pe parcursul anilor 2009 si 2010. Cu ocazia audientei desfasurate la sediul MAE(DGAC), in luna mai 2010, a fost inmanata partii chineze Nota verbala continand modificarile Acordului. Se asteapta raspunsul partii chineze.

III. IMIGRATIA

Este domeniul unde Romania inregistreaza ramaneri in urma. Este vorba de modificarea si completarea OUG nr.194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea armonizarii sale cu art. 19-21 din Conventia Schengen. Forma finala a proiectului nu exista inca si ulterior redactarii acesteia trebuie introdusa in parcursul legislativ. MAI precizeaza ca "demersurile legislative care vizeaza transpunerea acquis-ului Schengen in domeniu sunt in curs de finalizare - pachetul legislativ aferent se afla in proces de avizare interministeriala".

In schimb, este aproape de finalizare realizarea si integrarea in sistemul informatic al Oficiului Roman pentru Imigrari a unei biblioteci virtuale care sa cuprinda specimene ale documentelor de identitate, calatorie si stare civila folosite de straini pe teritoriul Romaniei, inclusiv cu o descriere a elementelor de siguranta ale acestora.

IV. COOPERARE POLITIENEASCA

Demersurile legislative care vizeaza transpunerea acquis-ului Schengen in domeniu sunt in curs de finalizare - pachetul legislativ aferent se afla in procedura parlamentara.

MAI precizeaza ca au fost desfasurate activitati de pregatire cu caracter practic-aplicativ a personalului cu competente in domeniul cooperarii politienesti transfrontaliere, precum si cursuri de dezvoltarea a aptitudinilor in domeniul cunoasterii limbilor straine pentru personalul implicat in problematica Schengen, dar autorul studiului CRPE nu a primit date relevante.

V. COOPERARE JUDICIARA

Acest capitol a intrat in responsabilitatea Ministerului Justitiei (urmarirea evolutiei acquis-ului comunitar in domeniu) si a Institutului National al Magistraturii (formarea judecatorilor si procurorilor in domeniul cooperarii judiciare internationale in materie penala), masuri care au 23 fost implementate. Obiectivele legate de aplicarea principiului "non bis in idem", extradare si transferul persoanelor condamnate au fost indeplinite.

VI. SISTEMUL INFORMATIC SCHENGEN (SIS)

Sistemul de Informatii Schengen (SIS) presupune o baza de date uriasa, alerte, conectare on-line, lupa impotriva criminalitatii. In prezent, Europa incearca implementarea unui sistem SIS II, insa foarte probabil nu se va reusi implementarea lui.

A fost adoptata Legea nr. 141 din 12 iulie 2010 privind infiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informatic National de Semnalari si participarea Romaniei la Sistemul de Informatii Schengen.

Potrivit CRPE, Romania este ramasa in urma in ceea ce priveste Operationalizarea Centrului National SIS si de aceea propune o solutie alternativa cu caracter intermediar: SISone4ALL - in vederea conectarii la sistemul central SIS. "pPrin propunerea solutiei intermediare SISone4ALL pentru conectarea la SIS, autoritatile romane recunosc depasirea termenelor asumate", afirma CRPE.

In ceea ce priveste elaborarea procedurilor nationale de lucru pentru introducerea, modificarea si stergerea semnalarilor nationale SIS, precum si schimbul de informatii efectuat de Biroul national SIRENE cu autoritatile nationale de aplicare a legii si cu celelalte Birouri SIRENE, in conformitate cu procedurile din Manualul SIRENE, studiul apreciaza ca desi ramasa in urma (termenul asumat in anul 2009 a fost depasit), Romania va reusi elaborarea procedurilor in timp util.

De asemenea, este in curs de finalizare operationalizarea Centrului Multifunctional de Pregatire Schengen.

SITUATIA ABSORBTIEI FONDURILOR EUROPENE ALOCATE PRIN FACILITATEA SCHENGEN

In perioada ianuarie 2007 - martie 2010, Romania a beneficiat de o suma totala de 602.469.345 euro (559.800.000 euro conform art.32 al Tratatului de Aderare, in transe lunare actualizate) pentru Facilitatea Schengen si pentru Facilitatea pentru fluxuri de numerar. Valoarea contractata a proiectelor finantate din Facilitatea Schengen este de 362.465.441 Euro. In cadrul programului Indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009 au fost concepute un numar de 21 proiecte, in valoare previzionata de 477.304.740 euro.

Facilitatea Schengen este un instrument financiar temporar pentru sprijinirea Bulgariei si Romaniei in perioada dintre data aderarii la Uniunea Europeana si sfarsitul anului 2009. Facilitatea Schengen are in vedere finantarea actiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii pentru punerea in aplicare a acquis-ului Schengen si controlul frontierelor.

Potrivit fostului ministru al administratiei si internelor, Vasile Blaga (13 iulie 2010), Romania inregistreaza cel mai ridicat grad de absorbtie a fondurilor comunitare din istorie, dintre toate statele aplicate privind dezvoltarea capacitatilor de aderare la Spatiul Schengen.

In vederea aderarii la Spatiul Schengen, Romania a utilizat si alte fonduri comunitare.

De asemenea, au fost cheltuite si importante sume de la bugetul national sau din credite externe. De exemplu, Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat a Romaniei a fost alimentat cu fonduri inca din anul 2005, iar la nivelul anului 2009 au fost alocate 440 milioane.

Un alt caz in care s-au folosit fonduri nationale sunt aeroporturile carora li se amenajeaza terminale Schengen. Doar pentru Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti (Otopeni), Ministerul Transporturilor a investit 60 milioane de euro.

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...

Justificarea la care nimeni nu se aștepta: ”Desemnarea lui Cîrstoiu, legată de tendința de a visa”

Senatorul PSD Vasile Dîncu a declarat că renunţarea la varianta unui candidat comun PSD-PNL la Primăria Capitalei şi susţinerea unui candidat propriu denotă ”mai multă flexibilitate”....