De ce Romania n-a intrat, de fapt, in spatiul Schengen (Opinii)

Romania a obtinut zilele acestea "o victorie in infrangere". A pierdut tactic, dar a castigat strategic.

Iar motivul real pentru care a fost refuzata este, paradoxal, exact acelasi motiv pentru care ar fi trebuit sa se gandeasca foarte serios, de la inceput, daca vrea sa adere.

Una dintre ultimele redute care rezista in fata circulatiei globale a informatiei este cea a motivatiilor in politica. Este mult mai usor sa gasesti pe Internet specificatiile tehnice pentru un armament sofisticat, decat motivatiile reale pentru care guvernul tarii X a luat decizia Y, la momentul Z.

In cazul de fata, este important sa intelegem de ce Germania, Olanda si alte state membre UE care se ascund in spatele lor au decis sa respinga aderarea Romaniei.

Reactiile din Romania sugereaza ca majoritatea politicienilor fie nu cunosc motivatia reala a guvernelor europene in cauza, fie o cunosc dar prefera sa exploateze momentul in planul politicii interne.

Este importanta si intelegerea contextului, cu precizarea ca un context poate favoriza exploatarea unor anumiti parametri reali ai unei probleme, de catre un "actor" ofensiv care vrea sa loveasca o "tinta" politica. Adica a parametrilor care ii convin. Ceea ce nu schimba, pe fond, datele problemei.

In 2011, Olanda a fost cea care a blocat aderarea Romaniei la Spatiul Schengen, in 2013 rolul a revenit Germaniei. Acum doi ani ne-a dat flit un baiat de pravalie, astazi ne-a trantit usa in nas unul din patronii pravaliei, in persoana. Sunt doua tari cu pozitii foarte apropiate in UE, pe majoritatea dosarelor. Deci transferul de rol conteaza.

Si in 2011, si in 2013, respingerea Romaniei s-a facut cu ignorarea Tratatului European si a angajamentelor in domeniu asumate de toate guvernele statelor membre. "Legarea" aderarii la Spatiul Schengen de MCV este o inventie ulterioara, pur politica. Or, exact in plan politic contextul este (inca) defavorabil Romaniei.

Deustchland uber alles? Pentru catei, da. Pentru dulai, nu.

Germania a preluat stafeta acestui abuz de drept, inclusiv pentru ca politicienii romani, fara sa se gandeasca la consecinte si exclusiv din ratiuni de politica interna, au generat un context favorabil in vara lui 2012, atacand din toate pozitiile Germania si politicile acesteia in Europa.

Actionand astfel, au oferit alibiul perfect adevaratilor decidenti din UE, hotarati oricum sa nu permita accederea Romaniei in Spatiul Schengen. Avem aici un caz clasic de manipulare a unui context favorabil. Toata lumea se va gandi acum: aha, deci Germania si cancelarul Angela Merkel se razbuna acum pentru atitudinile politicienilor romani din vara lui 2012. E logic si credibil, nu?

E aparent logic, dar nu si credibil. Pentru ca al doilea refuz inregistrat de Romania dupa eforturile sale costisitoare de a intra in Spatiul Schengen, oricat de ciudat ar parea, nu are nicio legatura cu actiunile iresponsabile ale politicienilor romani din 2012, nici cu coruptia din Romania, nici cu reforma Justitiei.

Germania a fost "delegata" azi, in locul Olandei, pentru a transmite vestea proasta, tocmai pentru ca foarte multi observatori care se cred "destepti" vor considera ca este logic ca Germania sa ne "pocneasca" dupa ce s-a intamplat anul trecut. Este logic, dar inexact. De fapt, s-a lucrat ca la manual, cu profesionisti autentici.

Singura intrebare inteligenta aici este de ce Germania a acceptat sa faca "treaba murdara" a UE, stiut fiind ca respingerea Romaniei este contrara tratatelor si legislatiei europene, in apararea carora oficialii de la Bruxelles sarisera (corect, pe fond, dar ipocrit, dupa cum vedem azi) acum cateva luni?

Iar cel mai probabil raspuns ar fi ca Germania a decis ca in Romania partida este jucata in favoarea Guvernului, si nu doar pe 1-2 ani de aici inainte, deci pagubele Berlinului pe relatia cu Bucurestiul sunt oricum inferioare castigurilor pe relatia cu alte guverne si cu Bruxelles-ul (care nu poate interveni direct, avand in vedere ca dosarul Schengen este inter-guvernamental).

Prin urmare, de ce nu intram, de fapt, in Spatiul Schengen?

Daca presedintia irlandeza a UE are o atitudine la fel de amicala fata de Romania pe cat o sugereaza declaratiile ambasadorului Irlandei la Bucuresti, atunci problema aderarii Romaniei la spatiul Schengen trebuie sa se afle pe agenda Consiliului JAI din 7-8 martie. Este foarte important pentru Romania ca dezbaterea sa aiba loc.

Batalia zilelor urmatoare se va da pe agenda Consiliului JAI, nu pe decizile lui. Germania, Olanda si alte cateva state membre UE vor face eforturi disperate pentru a evita asumarea publica si deschisa a propriilor opinii, prin scoaterea subiectului de pe agenda. Europa nu numai ca se afunda in capcana dublelor standarde, dar incepe sa fie si fricoasa.

Romania are nevoie sa vada cum vor vota fiecare dintre partenerii si aliatii sai aflati la masa Consiliului, pentru a cunoaste, cel putin, pe ce se bazeaza in continuare. Daca nu le putem cere sa-si respecte semnaturile de pe tratate, le putem cere macar sa fie barbati si sa ne spuna in fata ce gandesc. Iar Irlanda ne poate ajuta.

Chiar daca vom obtine dezbaterea si-i vom face pe "cavalerii dreptatii" sa voteze, nu vom auzi motivul real pentru care nu avem sanse sa aderam la spatiul Schengen. Si nu-l vom auzi pentru ca este "incorect politic" si orice politician occidental care il va sugera doar voalat va fi demis in cel mult 12 ore.

Politicenii europeni de azi sunt pusi sa indrepte o greseala colosala facuta de predecesorii lor, iar asta presupune ca Romania si Bulgaria sa nu intre, nici acum nici pe viitor, in Spatiul Schengen. Greseala a fost acceptarea prematura a Greciei in acelasi spatiu, facuta pompieristic si fara stabilirea in prealabil a unor politici si institutii capabile sa-i protejeze frontierele, unele dintre cele mai dificile din lume.

Dupa aderarea la spatiul Schengen, Grecia a devenit tinta fluxurilor migratorii din Africa si Asia, precum si a mafiilor specializate in traficul de persoane. Motivul este evident: ca membra a formatului respectiv, Grecia este foarte atragatoare pentru toti candidatii la emigrare din Africa si Asia. Odata pus piciorul in Grecia, se deschid portile spre Italia, Franta, Germania, Olanda etc.

Acceptarea Greciei in spatiul Schengen a fost insa o dubla capcana. In primul rand, pentru statul grec, care a devenit tinta pentru migratia ilegala din doua continente supra-populate. In al doilea rand, pentru imigrantii insisi. Este usor sa inoti sau sa treci cu o barca din Turcia in insulele grecesti. Prin comparatie, o incercare de traversare din Libia sau Tunisia in Italia are 90% sanse sa se termine tragic.

Doar ca, odata ajunsi in Grecia, sute de mii de imigranti ilegal au descoperit ca sunt "prinsi" in capcana. Grecia este in Schengen, dar nu are frontiere terestre cu niciun stat Schengen. Iar traversarea maritima ilegala in Italia este mult mai dificila decat cea din Turcia in Grecia.

Pana la izbucnirea crizei, in 2008, se "adunasera" deja aproape un milion. Traiau la limita, "suportabil", in indiferenta generalizata a anilor de prosperitate. Atena, Berlinul, Bruxelles-ul si Parisul se prefaceau, cu relativ talent, ca nu stiu nimic de problema. Izbucnirea crizei a dat insa totul peste cap.

Imigrantii ilegal au continuat sa soseasca in Grecia, iar declansarea revolutiilor arabe a facut ca numarul lor sa "explodeze". Astazi sunt estimativ 2 milioane. Grecia (alaturi de Portugalia, care este insa geografic mult mai protejata) este cea mai saraca membra din cluburile selecte Euro si Schengen.

Nici sa vrea, statul grec nu poate intretine 2 milioane de musafiri neinvitati. Societatea greaca nu-i doreste si, oricum, criza a amplificat problema la dimensiuni paroxistice. Jumatate din greci abia isi mai asigura traiul zilnic. Somajul face ravagii, iar imigrantii au fost primii concediati.

"Militii" neofasciste bantuie pe strazile oraselor grecesti si cotonogesc imigranti, in aplauzele localnicilor si indiferenta autoritatilor. Uneori, imigrantii riposteaza si fac victime din randurile "majoritarilor". Se contabilizeaza victime de ambele parti. Opinia publica europeana stie prea putine despre situatia din Grecia pentru ca presa occidentala are alte preocupari prioritare, precum romanii si bulgarii.

In concluzie, Romania si Bulgaria, din ratiuni geopolitice evidente, nu vor fi acceptate in Spatiul Schengen, pentru ca politicienii occidentali nu vor sa "importe" in tarile lor consecintele prostiei colosale facute la acceptarea Greciei. Chiar daca Romania ar deveni, maine, un stat 100% functional, tot nu ar intra in Spatiul Schengen. Ar complica doar, serios, sarcina unora din Vest.

Desi, mai important, ar face un mare bine poporului roman.

Ce este mai greu? Creierul de ziarist englez sau creierul de primar german?

Cotidianul britanic "Daily Mail" acorda recent un larg spatiu editorial primarului din orasul german Duisburg, care se plangea ca nu mai face fata la 400 de romani si bulgari, atentie, cetateni europeni.

De ce nu face fata? Pentru ca cei 400 "costa" primaria din Duisburg circa 17 milioane de euro pe an, cu "casa, masa si politie". Articolul din presa britanica merita atentie, pentru ca este colosal prin implicatii.

La 17 milioane de euro pentru 400 de persoane, rezulta ceva peste 43.000 de euro cheltuiti anual de primaria din Duisburg pentru fiecare roman sau bulgar sosit in oras. Nu discutam aici daca respectivii sunt de "etnie nomada" sau nu, pentru ca nici primaria de acolo nu opereaza cu criterii etnice.

La o familie "medie" de 4 persoane, rezulta ca primaria Duisburg aloca anual peste 173.000 de euro. Considerand, la absurd, ca sunt atat de turbulenti incat sa aiba nevoie 365 de zile pe an de prezenta politiei, asta tot nu ar costa 73.000 de euro pe an (adica 200 de euro pe zi, deplasarea unei masini intra-urban, cu 2 politisti, plus tonerul consumat pentru printarea unui raport).

Dar sa admitem ca ar fi asa. Raman 100.000 de euro pe an, adica un "venit" lunar de 4.166 euro pe luna (18.138 lei) pentru o familie de 4 persoane din Romania care decide sa se mute la Duisburg. Cate familii de 4 persoane din Romania primesc de la statul roman 18.000 de lei lunar ajutoare sociale? Sau, altfel pusa problema, presedintele si prim-ministrul primesc un astfel de salariu in Romania?

Oricine citeste ineptiile publicate in ultima vreme de "Daily Mail", dar si de multe alte ziare britanice nu poate decat sa se intrebe de ce a mai ramas cineva sa lucreze din greu, in Romania, pe 2.000 de lei pe luna, cand simpla prezenta intr-un oras german asigura fara munca 18.000 de lei de la primaria respectiva, cu posibilitate de indexare de la al treilea copil in sus.

Daca Romania si Bulgaria intra in Spatiul Schengen si 50.000 de pakistanezi din Grecia ajung voiosi cu autocarele la Duisburg, oare ce va face domnul Soeren Link, primarul de stanga al orasului, cand va trebui sa le asigure "asistenta sociala legala"?

Statele vest-europene au emis, decenii in sir, o legislatie "sociala" aberanta fara precedent in istoria lumii, care le-a transformat in "tinte" pentru sute de milioane de potentiali imigranti. A primi 4.000 de euro pe luna fara munca este o tentatie mult prea mare. Zeci de milioane de amarati vor porni la drum, milioane vor ajunge.

Politicienii vest-europeni, disperati de situatie, sunt cu spatele la zid. Nu pot cere alte legi, pentru ca lobby-urile de stanga din tarile lor i-ar "executa" ca "rasisti" sau "fascisti". In disperare de cauza, s-au napustit asupra Romaniei si Bulgariei. Dar sa nu ne intristam: pe fond, este in interesul nostru sa se intample asta.