UE sarbatoreste marti, fara Bulgaria si Romania, 26 de ani de Schengen

Uniunea Europeana marcheaza marti 26 de ani de la semnarea Acordului de la Schengen, prin care se instituia o zona de libera circulatie in interiorul careia se desfiintau frontierele interne.

Aniversarea intervine in conditiile in care Romaniei si Bulgariei le-a fost refuzata aderarea la acest acord in martie 2011 - asa cum isi propuneau - o decizie in privinta integrarii lor fiind amanata, la Consiliul JAI de saptamana trecuta, pentru luna septembrie. In plus, polemicile despre regulile din acest spatiu european al libertatii de miscare sunt tot mai intense, din cauza presiunilor migratorii.

Zona Schengen trebuie protejata si imbunatatita, nu doar extinsa

In urma cu 26 de ani, la 14 iunie 1985, Franta, Germania si cele trei tari ale Benelux-ului - adica cinci dintre cele zece tari care formau atunci Comunitatea Economica Europeana - luau decizia de a renunta la frontiere pentru a crea un spatiu al liberei circulatii, extins in prezent la 25 de tari si nevoit sa se adapteze la terorism si presiuni migratorii.

"Facem peste 1,25 miliarde de deplasari in calitate de turisti in fiecare an si ne putem vizita prietenii si rudele din toata Europea fara obstacole birocratice la granitele interne. Mai mult, si pentru economia noastra libertatea de miscare este centrala pentru succesul Pietei Unice", a aratat avantajele Schengen comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, intr-o declaratie facuta cu ocazia aniversarii de marti.

Crearea spatiului Schengen a fost una dintre cele mai concrete, mai populare si mai de succes realizari ale Uniunii Europene, a spus Malmstrom, "si trebuie sa gasim mijloace de a o proteja si de a o imbunatati", a continuat comisarul, intr-o aluzie la faptul ca CE lucreaza in prezent la revizuirea regulilor.

Demersurile Comisiei vin ca raspuns la temerile Frantei, Italiei sau Danemarcei, care au cerut reimpunerea controalelor la frontiera din cauza presiunilor migratorii din tarile arabe confruntate cu revolutii prodemocratice.

"Statele membre au o responsabilitate in a-si controla granitele externe in numele celorlalte tari Schengen. Agentia Frontex, care asista statele membre in aceasta actiune, face o treaba excelenta si ar trebui sa fie consolidata in curand pentru a fi si mai eficienta", a spus comisarul european pentru afaceri interne.

"Pentru ca Schengenul sa functioneze, statele membre trebuie sa aiba incredere unul in celalalt", a subliniat Malmstrom, o declaratie ce aminteste de principala obiectie adusa in privinta aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen.

Aniversare fara Romania si Bulgaria

Desi Romania si Bulgaria au indeplinit conditiile tehnice prevazute pentru aderare, unele capitale au invocat problemele pe care cele mai noi membre ale UE le au cu reforma justitiei si coruptia si s-au opus aderarii lor in martie 2011, considerata prematura. A fost adus in discutie raportul din iulie 2011 privind Mecanismul de Cooperare si Verificare ca un pas esential in luarea unei decizii.

In plus, Olanda a subliniat necesitatea unei "perioade de proba" pentru cele doua tari, iar Franta a vorbit despre posibilitatea unei aderari in etape, mai intai cu aeroporturile, apoi cu porturile, iar in final, eventual dupa mijlocul anului 2012, si terestru. In toate aceste etape Romania si Bulgaria ar urma sa fie monitorizate si asistate de politisti de frontiera din statele membre, care sa confirme daca pot fi considerate suficient de apte pentru a apara granitele externe ale Uniunii.

"Imi iau angajamentul ferm de a proteja aceasta incredere reciproca si de a folosi toate instrumentele care sunt la indemana pentru asigurarea libertatii de miscare pe care cu totii o pretuim", a promis, in declaratia sa de luni, comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom.

"Evenimentele recente au aratat necesitatea unei guvernante europene solide pentru Schengen, pentru a ne asigura ca regulile sunt decise si implementate corect si nediscriminatoriu in intregul spatiu Schengen", a subliniat ea.

"Fondatorii Schengen au facut posibil pentru noi sa ne miscam liber fara a face concesii in privinta securitatii. Sa continuam sa lucram in acelasi spirit, pentru consolidarea libertatii si securitatii cetatenilor europeni in anii care vor veni", a indemnat comisarul european.

Aceasta pagina a istoriei europene - Acordul din 14 iunie 1985 - a fost scrisa la bordul unei nave, Printesa Marie-Astrid, ancorata la Schengen, o mica localitate viticola din Luxemburg, aflata la granita cu Franta si Germania. Dupa 26 de ani, spatiul Schengen include in prezent 25 de state membre si permite unei populatii de peste 400 de milioane de cetateni sa circule liber din Finlanda pana in Grecia, din Portugalia pana la granitele poloneze fara a fi nevoie sa prezinte pasaportul.

Numai Regatul Unit si Irlanda, doua tari insulare, au decis sa ramana in afara Schengen. Insa trei tari care nu sunt membre UE - Elvetia, Norvegia si Islanda - au aderat. In afara de Romania si Bulgaria, nici Cipru nu face parte inca din Schengen.

Punctele slabe ale spatiului Schengen

Istoria Schengen este o istorie de succes, dar are si puncte slabe, mai ales cand vine vorba de imigratie si azil. Renuntarea la controlul la frontierele interne ale spatiului trebuie sa fie contracarata de o intarire a granitelor externe si a politicilor comune fara a transforma insa Europa in fortareata. Or, Uniunea are lipsuri in materie de azil, lupta inca impotriva imigratiei ilegale intr-o maniera neomogena, fara a manifesta solidaritate, si refuza sa doteze Uniunea cu mijloace comunitare.

Modernizarea bazei de date interne a spatiului, instrument capital pentru coordonarea activitatilor cotidiene a politiilor din UE, nu este inca operationala. Ar trebui sa fie in 2013, daca totul decurge bine, cu o intarziere de sase ani fata de calendarul prevazut initial.

Proiectul vizeaza sa completeze informatiile despre cetatenii celor 27 de state membre si despre autovehicule prin integrarea datelor biometrice, a inmatricularilor de nave si aeronave, precum si informatiile referitoare la cartile de credit furate.

Sistemul a fost conceput initial pentru a trata 22 de milioane de semnalmente pe an, dar va trebui, in noile conditii, sa fie in masura sa trateze 100 de milioane de semnalmente pe an.

Anul trecut, cand Acordul pentru libera circulatie a implinit un sfert de secol, guvernul luxemburghez a inaugurat in localitatea Schengen Muzeul European.

Nicușor Dar îl provoacă pe Piedone la o dezbatere electorală. Răspunsul ironic al Primarului Capitalei după ce AUR l-a amenințat cu plângerea penală

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat joi, 25 aprilie, că aşteaptă de la contracandidatul său Cristian Popescu Piedone un răspuns în ce priveşte participarea la o dezbatere...

Ciolacu anunță că întrerupe orice comunicare cu Piedone: "Îi urez succes"

Marcel Ciolacu a tăiat orice cale de comunicare cu Cristian Popescu Piedone. Președintele PSD a declarat joi, 25 aprilie, că nu va mai exista niciun dialog și nicio ofertă pentru Piedone....