Poate fi Schengen salvat?

Autor: Daniel Daianu , membru in CA al BNR
Vineri, 27 Noiembrie 2015, ora 08:26
3888 citiri

Am tot mai mari indoieli ca poate functiona in formula consacrata, a circulatiei persoanelor fara controale intre tarile membre (ale spatiului Schengen).

Criza refugiatilor/migrantilor a aruncat UE intr-o alta mare criza (dupa criza euroariei si a sistemului financiar), inainte de atacurile teroriste din Franta. Argumente cum ca primirea migrantilor/refugiatilor e in fapt o binefacere pentru o Europa tot mai batrana (exista un sambure rational aici) au fost puse la index rapid de atacurile teroriste.

Starea de urgenta declarata in Franta, masurile exceptionale adoptate in Belgia, goana dupa teroristi in mai multe tari au demonstrat ca Schengen este un sistem ce nu raspunde cerintelor de securitate ale statelor.

Un fost sef al Interpol a fost incisiv cand a remarcat ca Schengen-ul este ca un svaiter. Cand cetatenii sunt infricosati, cand scoli si mijloace de transport in comun sunt inchise, cand apar restrictii de circulatie dupa o anumita ora de seara (ca in vreme de razboi), cum poti explica oamenilor ca circulatia libera, fara controale, trebuie mentinuta ca mare castig al UE, chiar daca se mareste spatiul de actiune al unor criminali?

Sunt argumente de ordin economic in favoarea Schengen, dar acestea palesc cand est evorba de securitate, de viata oamenilor. Am auzit voci care spun ca un terorist nu se sinchiseste de controale la frontiera, ca are tenacitatea si iscusinta de a le transgresa, intr-un fel sau altul.

Dar probabilitatea ca raufacatori sa depaseasca bariere scade dramatic cu cat filtrele sunt mai numeroase.

Este secretul lui Polichinelle demersul unui grup de state (Olanda, Austria, Danemarca, Austria, Luxembourg) de a crea un spatiu propriu de protejare - un Schengen mai mic. Nu este clara pozitia Germaniei din acest punct de vedere, dar lucrurile se misca cu repeziciune.

Franta a impus controale la frontiere si tot mai multe state recurg la forme de verificare. Am observat aceasta venind cu avionul dintr-un stat membru si aterizand intr-un alt stat membru al Schengen; toate pasapoartele au fost verificate.

Schengen s-a dovedit tot atat de fragil ca si zona euro; fragilitatea a iesit la iveala in momente de restriste. Frontierele externe ale spatiului sunt slab protejate (sa ne gandim ca protectia frontierelor Frantei sau Germaniei a fost delegata Italiei, Greciei, Spaniei etc, tari ce se confrunta cu mari dificultati logistice si economice), colaborarea intre serviciile de intelligence este precara, nu exista politica de securitate si aparare comuna (numai masuri ad hoc, politica de suprafata), se greseste, in opinia mea, flagrant cand se permite unor "cetateni" care merg in Siria, in alte tari arabe (teatre de lupta), sa se intoarca nestingheriti in Europa.

Pentru Franta, atacurile din 13 noiembrie sunt analogul lui 11 septembrie din SUA. Nu putini europeni au simtit la ei acasa acum ce au simtit americanii in 2001.

Schengenul se schimba; in fapt, el este suspendat partial si chiar poate sa dispara, daca statele membre nu reusesc sa puna in functiune mecanisme care sa previna, sa limiteze atacuri ce aduc victime umane. Chestiunea Schengen merge mai departe decat protectia frontierelor; este vorba de toata gama de masuri care sa protejeze cetatenii de atacuri teroriste si aceasta implica si ce se face in fiecare tara.

Sunt comunitati mari si numeroase de imigranti (sau din parinti imigranti) enclavizate, din care provin jihadisti. Aceasta este o mare problema in tari ca Franta, Belgia si altele. Pe termen scurt, solutiile sunt limitate, chiar daca se recurge la monitorizarea foarte severa si chiar suspendarea drepturilor civice ale unor persoane care sunt dovedite a intretine legaturi cu grupari teroriste.

Dupa atacul de la redactia saptamanalului Charlie Hebdo oficiali francezi declarau ca au nevoie de cca 20 de agenti pentru a monitoriza o persoana suspectata de legaturi cu grupari teroriste.

Daca asemenea persoane sunt cateva mii (o cifra modesta fata de realitate, cred), realizam ce impedimente exista pentru o munca de prevenire eficace. Iar Belgia are mijloace net inferioare Frantei din acest punct de vedere.

Dar si politica externa trebuie sa invete din erori, sa fie adaptata la cerintele vremurilor. Cred ca este o dovada de luciditate coalizarea tuturor fortelor militare pentru a invinge barbaria, care s-a structurat in forme parastatale; inamicul stapaneste teritorii din Siria si Irak, are tentacule si in alte tari arabe, in tari africane, colecteaza taxe, face comert, are adminstratie ce ofera servicii publice, utilizeaza mijloace de propaganda sofisticate etc.

Un asemenea inamic nu poate fi invins numai prin bombardamente si strangulare a finantarilor. Cum ar spune unii, este nevoie si de "boots on the ground" (trupe terestre).

Relatia cu Turcia este speciala. Turcia trebuie sprijinta pentru a se ocupa de tabere de refugiati. Tot astfel cum tari unde se afla mari tabere de refugiati (Iordania, Liban) trebuie sa fie sprijinite economic.

Cat priveste Turcia, dialogul privind aderarea la Uniune trebuie sa fie purtat cu franchete. Este aproape imposibil ca Turcia sa devina o parte a Uniunii. Fiindca, necazurile Uniunii sunt legate si de o extindere fara o integrare adecvata.

Pe un plan mai larg, este de inteles ca "primavara araba" a fost un esec, ca de la state conduse de dictatori s-a ajuns la teritorii unde domneste haosul, ce sunt medii prielnice pentru grupari teroriste, vrajmase ale Occidentului.

Traim vremuri foarte periculoase, care nu au venit insa de nicaieri; ele au radacini in resentimente post-coloniale, interventii militare externe capotate ale unor state occidentale (imi aduc aminte cum Amr Moussa, la acea data secretar general al Ligii Arabe, remarca in martie 2003 ca riscul este de a "deschide portile Infernului"/"you are going to open the gates of hell"), in intretinerea de relatii amicale cu state arabe care, in timp ce livreaza combustibili fosili Europei, promoveaza o doctrina ce incita la Jihad), in jocuri de putere in regiunea Orientului Mijlociu, in nerezolvarea conflictului intre Israel si palestinieni, in naivitatea de a crede ca democratia poate fi exportata la vrere etc.

Europa nici nu este pregatita sa fie precum un mare Israel; cetatenii europeni nu au in profilul psihologic si pregatirea civica si militara, ingredientele pentru o mobilizare de un anume tip si de lunga durata.

Pentru cele mentionate mai sus cred ca Schengen merge catre suspendare, intr-o forma sau alta, chiar daca oficial va fi declarat inca in vigoare.

Salvarea Schengen, daca va fi, depinde de suspendarea sa, fie si partial, acum. Cand spun salvarea ma gandesc la un sens mai profund, care priveste UE cu ansamblul mecanismelor sale.

Daca cetatenilor nu le va fi protejata securitatea, dinamica de fragmentare, de renationalizare a politicilor se va intari; si vor avea castig de cauza formatiuni politice eurosceptice, de dreapta si de stanga.

Fara o protectie a frontierelor externe ale UE, nu va putea fi prezervat dreptul la azil al refugiatilor.

In Romania, este necesar sa intarim controlul frontierelor, sa alocam resurse suplimentare pentru siguranta cetatenilor, sa pedepsim cu asprime pe cei care nu respecta legea, statul de drept (tragedia de la clubul Colectiv a avut loc si pentru ca multi ignora legi, proceduri). Serviciile noastre de intelligence sa colaboreze cat mai bine cu partenerii europeni si americani.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.



Citeste si:
Cum se va desfășura congresul PNL, unde sunt așteptați 5.000 de delegați
Cum se va desfășura congresul PNL, unde sunt așteptați 5.000 de delegați
Liberalii îşi aleg noul preşedinte pentru următorii patru ani, într-un congres care reuneşte 5.000 de delegaţi. Evenimentul are loc sâmbătă, 25 septembrie, la Romexpo. Au intrat în...
LIVE TEXT Congresul PNL. Liberalii aleg astăzi noul președinte al partidului. Președintele Klaus Iohannis, prezent la eveniment
LIVE TEXT Congresul PNL. Liberalii aleg astăzi noul președinte al partidului. Președintele Klaus Iohannis, prezent la eveniment
Congresul PNL în urma căruia se va alege noul președinte al partidului are loc sâmbătă, 25 septembrie, într-un eveniment organizat la Romexpo, la care participă 5.000 de delegați din...
Sursa: Ziare.com
Comentarii