Schengen: Romania ameninta Germania ca nu-si da ok pe numarul de eurodeputati

Mai multi parlamentari romani din Comisiile de politica externa ameninta ca, in contextul blocarii aderarii la Schengen, nu vor ratifica o modificare a Tratatului de la Lisabona care contine o derogare ca Germania sa mentina cei 3 eurodeputati in plus decat numarul stabilit deja, spun surse politice.

In dezbaterea Parlamentului se afla un proiect de lege pentru ratificarea Protocolului de modificare a Protocolului privind dispozitiile tranzitorii anexat la Tratatul privind Uniunea Europeana, la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice, semnat la Bruxelles, la 23 iunie 2010.

Prevederile acestuia vizeaza o derogare pentru Germania in privinta numarului de eurodeputati. Mai precis, in urma alegerilor din iunie 2009, din partea Germaniei au fost alesi un numar de 99 de europarlamentari, in timp ce Tratatul de la Lisabona prevede ca numarul maxim, care revine Germaniei, nu poate depasi 96. Pentru ca Germania sa poata mentine cele 99 de locuri din PE este nevoie de o modificare a Tratatului de la Lisabona de catre toate statele membre UE.

Potrivit unor surse parlamentare, aceasta derogare a provocat discutii tensionate in cadrul comisiilor, mai ales ca sedinta desfasurata la sfarsitul lui decembrie a avut loc dupa aflarea stirii privind scrisoarea ministrilor francez si german Brice Hortefeux si Thomas de Maiziere adresata comisarului pentru Afaceri Interne in Comisia Europeana, Cecilia Malmstrom, prin care cei doi cereau oficial amanarea aderarii Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen.

Korodi (UDMR): De ce noi trebuie sa ne conformam la toate si marile puteri?

Presedintele Comisiei pentru politica externa din Camera Deputatilor, Attila Korodi, a confirmat intr-o declaratie pentru NewsIn ca ratificarea derogarii prin care Germania isi mentine numarul de eurodeputati a starnit recent reactii dure printre parlamentarii romani, avand in vedere recenta pozitie a acestui stat privind aderarea la Schengen.

"A fost o sedinta comuna a celor doua comisii de politica externa in care aveam sarcina de a da un aviz pe un act normativ care tocmai aproba ca pana la urmatoarele alegeri europarlamentare Germania sa aiba acea derogare cat sa mentina in continuare 99 de europarlamentari, si nu 96 cat spune Tratatul de la Lisabona. A fost o discutie, dar pana la urma am ramas ca sa analizam acea situatie pentru ca foarte multi senatori si deputati pur si simplu si-au pus intrebarea daca noi intotdeauna suntem somati sa ne conformam unor regulamente de ce de exemplu in cazul acesta Germania poate sa aiba o derogare fara nicio problema", a explicat Korodi.

"A fost o discutie a membrilor Comisiei de politica externa a carei aviz conteaza foarte mult, ca daca iese cu un aviz negativ va fi foarte complicat. Pentru ca a fost o majoritate foarte importanta care a spus ca nu poate sa fie de acord in conditiile actuale (pozitia Germaniei privind aderarea Romaniei la spatiul Schengen - n.r.), am stabilit ca ne asezam la masa discutiilor in prima saptamana din februarie", a spus presedintele Comisiei de politica externa din Camera.

Korodi a accentuat ca, in discutiile din Comisie, care au avut loc cu cateva zile inaintea Craciuniului, subiectul a starnit reactii de nemultumire. "Au fost discutii foarte dure, am spus sa mai amanam o luna ca sa vedem situatia. Dar principiul acesta a fost: de ce noi trebuie sa ne conformam la toate si marile puteri... Germania are derogare imediata pe tema aceasta", a afirmat deputatul UDMR.

Attila Korodi a precizat ca la sedinta a participat, din partea Ministerului de Externe, un director general responsabil de problematica europeana "care a prezentat continutul, a prezentat ca e o pozitie de adoptare", dar a adaugat ca Ministerul "nu a abordat politic" subiectul, ci doar in Comisie "a fost o discutie totalmente politica".

Corlatean (PSD): De ce statele mijlocii si mici sunt obligate sa respecte toate regulile, iar statele mari recurg la derogari?

Discutiile critice au fost confirmate si de presedintele Comisiei de politica externa din Senat, Titus Corlatean.

"Va confirm ca a existat o dezbatere in cadrul comisiilor care a pus in evidenta o problema de principiu legata de faptul ca prin ratificarea protocolului se acorda o derogare pentru Germania de la numarul stabilit pentru aceasta tara a numarului de europarlamentari prin tratatul de la Lisabona. De altfel, Germania a solicitat si la nivelul Consiliului European inainte de intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona un acord din partea statelor membre pentru a obtine aceasta derogare", a spus Corlatean. "Germania a obtinut la alegerile (din 2009) 99 de europarlamentari, numar permis in baza tratatelor mai vechi ale UE. Prin Tratatul de la Lisabona, care a intrat in vigoare in 2010, ei au pierdut trei mandate si aveau nevoie de o derogare pentru a-si mentine in actuala Legislatura a PE cele trei mandate, pentru ca altfel ar fi fost o discutie la ei pe plan national cine trebuie sa paraseasca scena si pe ce criterii", a declarat pentru NewsIn senatorul PSD.

"Discutiile din Comisii au fost de principiu, adica de ce statele mijlocii si mici sunt obligate sa respecte toate regulile, iar statele mari recurg la derogari, care sunt si acceptate. Eu am propus, pentru a evita un aviz negativ, in contextul tensiunilor provocate de pozitia Frantei, Olandei si Germaniei privind aderarea la spatiul Schengen, sa amanam aceasta discutie pana la noua sesiune parlamentara, in februarie. Cand ne vom intalni, vom avea o noua dezbatere si vom cantari cu atentie si juridic si politic. Sigur, e doar un aviz, nu un raport, dar e un semnal politic pe care il dam", a conchis el.

Potrivit unor surse din comisii, discutiile ar fi fost intr-adevar tensionate. "Reprezentantii puterii au venit nervosi la sedinta si au propus chiar sa redactam o declaratie a comisiilor in care sa criticam pozitia celor doi ministri, dar s-a renuntat la idee, deoarece a primat argumentul ca nu Parlamentul roman trebuie sa reactioneze, potrivit uzantelor, ci MAE si ca nu trebuie ca Romania sa vina cu amenintari", au declarat sursele citate.

Conform prevederilor Tratatului de la Lisabona, numarul parlamentarilor europeni trebuie sa se ridice la 751, numarul maxim per stat membru fiind de 96, iar cel minim, de 6. In prezent, Parlamentul European numara 736 de membri, avand in vedere ca alegerile care au avut loc in iunie 2009 s-au desfasurat in baza prevederilor in vigoare la acel moment, ale Tratatului de la Nisa. In urma alegerilor din iunie 2009, din partea Germaniei au fost alesi un numar de 99 de europarlamentari, in timp ce Tratatul de la Lisabona prevede ca numarul maxim, care revine Germaniei, nu poate depasi 96.

In decembrie 2008, liderii europeni au agreat adoptarea unor masuri tranzitorii suplimentare, pentru legislatura 2009-2014, care vizeaza cresterea numarului deputatilor europeni de la 736, conform Tratatului de la Nisa, la 754.

Astfel, Parlamentul Romaniei este chemat sa ratifice un protocol de amendare, pentru cresterea numarului de eurodeputati de la 736 la 754 (751 conform Tratatului de la Lisabona plus cei trei europarlamentari germani deja alesi, al caror mandat nu poate fi intrerupt). Ulterior, incepand cu legislatura viitoare, numarul maxim de europarlamentari va reveni la 751.

Prin cresterea numarului de parlamentari europeni, 12 state membre vor beneficia de un numar suplimentar de reprezentanti, astfel: Spania va primi 4 mandate suplimentare, Franta, Suedia si Austria vor primi cate 2 mandate fiecare, Marea Britanie, Italia, Polonia, Olanda, Bulgaria, Letonia, Slovenia si Malta, cate 1 mandat.

Derogarea temporara de la numarul maxim de 751 de europarlamentari la 754 reprezinta o modificare a dreptului primar european si presupune adoptarea unui act cu forta juridica egala prin care sa se modifice dispozitiile Protocolului nr. 36 anexat Tratatelor. Acest nou Protocol, dupa ce va fi ratificat in toate statele membre, va fi anexat Tratatelor in vigoare.

Articolul 2 al Protocolului arata ca, pentru a intra in vigoare, acesta trebuie ratificat de catre toate statele semnatare.

Proiectul a fost inregistrat la Camera Deputatilor la mijlocul lunii decembrie 2010 si a fost trimis pentru raport la comisiile juridice si la cea pentru afaceri europene, avand termen 11 februarie 2011. Comisiile pentru politica externa trebuie sa dea doar aviz, termenul limita, de 27 decembrie 2010, expirand.

Potrivit Consiliului Legislativ, legea ar urma sa fie adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...