Spania: Demersul Romaniei de a bloca ratificarea unui protocol pentru PE este gresit

Amenintarea parlamentarilor romani de a bloca protocolul pentru numirea a 18 europarlamentari suplimentari ar afecta mai mult Spania, decat Franta sau Germania, state ce se opun aderarii Romaniei la Schengen, comenteaza EUObserver.

Ofensiva diplomatica a Romaniei legata de aderarea la Schengen s-a extins la Tratatul de la Lisabona, parlamentarii romani amenintand sa blocheze un protocol legat de numirea a 18 de europarlamentari suplimentari.

Mai multi parlamentari romani din Comisiile de politica externa ameninta ca, in contextul blocarii aderarii la Schengen, nu vor ratifica o modificare a Tratatului de la Lisabona care contine o derogare ca Germania sa mentina cei 3 eurodeputati in plus decat numarul stabilit deja.

Conform prevederilor Tratatului de la Lisabona, numarul parlamentarilor europeni trebuie sa se ridice la 751, numarul maxim per stat membru fiind de 96, iar cel minim, de 6. In prezent, Parlamentul European numara 736 de membri, avand in vedere ca alegerile care au avut loc in iunie 2009 s-au desfasurat in baza prevederilor in vigoare la acel moment, ale Tratatului de la Nisa.

In urma alegerilor din iunie 2009, din partea Germaniei au fost alesi un numar de 99 de europarlamentari, in timp ce Tratatul de la Lisabona prevede ca numarul maxim, care revine Germaniei, nu poate depasi 96. In decembrie 2008, liderii europeni au agreat adoptarea unor masuri tranzitorii suplimentare, pentru legislatura 2009-2014, care vizeaza cresterea numarului deputatilor europeni de la 736, conform Tratatului de la Nisa, la 754.

Astfel, Parlamentul Romaniei este chemat sa ratifice un protocol de amendare, pentru cresterea numarului de eurodeputati de la 736 la 754 (751 conform Tratatului de la Lisabona plus cei trei europarlamentari germani deja alesi, al caror mandat nu poate fi intrerupt). Ulterior, incepand cu legislatura viitoare, numarul maxim de europarlamentari va reveni la 751.

Presedintele Comisiei pentru politica externa din Camera Deputatilor, Attila Korodi, a confirmat intr-o declaratie pentru NewsIn ca ratificarea derogarii prin care Germania isi mentine numarul de eurodeputati a starnit recent reactii dure printre parlamentarii romani, avand in vedere recenta pozitie a acestui stat privind aderarea la Schengen.

Discutiile critice au fost confirmate si de presedintele Comisiei de politica externa din Senat, Titus Corlatean. "Va confirm ca a existat o dezbatere in cadrul comisiilor care a pus in evidenta o problema de principiu legata de faptul ca prin ratificarea protocolului se acorda o derogare pentru Germania de la numarul stabilit pentru aceasta tara a numarului de europarlamentari prin tratatul de la Lisabona. De altfel, Germania a solicitat si la nivelul Consiliului European inainte de intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona un acord din partea statelor membre pentru a obtine aceasta derogare", a spus Corlatean.

"Germania a obtinut la alegerile (din 2009) 99 de europarlamentari, numar permis in baza tratatelor mai vechi ale UE. Prin Tratatul de la Lisabona, care a intrat in vigoare in 2010, ei au pierdut trei mandate si aveau nevoie de o derogare pentru a-si mentine in actuala Legislatura a PE cele trei mandate, pentru ca altfel ar fi fost o discutie la ei pe plan national cine trebuie sa paraseasca scena si pe ce criterii", a declarat pentru NewsIn senatorul PSD.

Decizia a fost luata la sfarsitul lunii decembrie, dupa ce Franta si Germania au cerut Bruxelles-ului sa blocheze aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, din cauza coruptiei si crimei organizate, comenetaza EUObserver.

Potrivit protocolului, Franta ar urma sa castige inca doi europarlamentari, iar Germania si-ar pastra toti cei 99 de europarlamentari alesi, pana in 2014, cand locurile alocate pentru ea vor scadea la 96. Si Olanda ar obtine un europarlamentar in plus, in timp ce Spania ar primi patru.

Insa, daca Romania respinge protocolul, acest lucru ar lovi Spania mai mult decat Germania, Franta sau Olanda. Europarlamentarii francezi sunt platiti mai putin decat parlamentarii nationali si apetitul pentru posturi suplimentare este scazut. Chiar si fara protocol, Germania si-ar pastra cei 99 de europarlamentari pana in 2014, iar noul loc al Olandei s-ar duce la un reprezentant al partidului antiimigranti al lui Geert Wilders.

Spania s-a luptat cel mai mult pentru acest protocol, chiar convocand o mini reuniune interguvernamentala in iunie 2010, cu cateva luni inainte de finalul presedintiei sale la UE, in cursul careia protocolul a fost semnat de toate statele Uniunii.

"Ei folosesc instrumentul gresit, daca vor sa exercite presiuni asupra Frantei sau Germaniei, pentru ca niciuna dintre ele nu va castiga din cei 18 europarlamentari", a spus pentru EUObserver Pedro Lopez de Pablo, purtator de cuvant al grupului spaniol de centru-dreapta din PE.

Tratatul de la Lisabona reprezinta un nou front al ofensivei Romaniei pentru Schengen, dupa ce ministrul roman de externe a amenintat ca va face probleme pentru aderarea Croatiei la UE, insistand ca Uniunea sa impuna un mecanism anticoruptie asupra statului din Balcani dupa modelul MCV-ului impus Romaniei in 2007, spune EUObserver.

Marti, purtatorul de cuvant al CE, Olivier de Bailly, a avertizat in legatura cu "un amestec" intre Croatia si procedurile Schengen. Natacha Butler, purtatoarea de cuvant a CE pentru extindere, a spus: "Mecanismul impus pentru Romania si Bulgaria nu ar trebui sa constituie un precedent".

Zagrebul a reactionat cu prudenta. "Suntem convinsi ca Romania va continua sa sustina aderarea Croatiei la UE", a spus Mario Dragun, purtator de cuvant al Ministerului de Externe.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...