Ce legi nesolutionate au lasat parlamentarii, inainte de vacanta?

Disputele dintre partidele de la guvernare, tergiversarile deliberate sau termene prea ambitioase fixate pentru adoptarea unor legi au facut ca mai multe proiecte sa ramana nevotate de catre plenul Camerei sau Senatului, in diverse stadii de legiferare.

Prima sesiune parlamentara a acestei legislaturi nu s-a facut remarcata prin operativitatea cu care forul legislativ a adoptat legile, unele dintre restante fiind mostenite de pe vremea legislaturii anterioare, dar au ramas nesolutionate.

Unele, precum Legea berii sau transferul ONRC in subordinea Camerei de Comert au aparut periodic pe agenda plenului fara ca acesta sa adopte sau sa respinga aceste legi. in absenta unui acord politic intre partidele de guvernamant, PSD si PD-L, procedeul preferat de tergiversare a fost retrimiterea la Comisii pentru un raport suplimentar, mai mult un pretext pana cand partidele de la putere vor conveni asupra unui punct de vedere comun.

Legea berii, restanta din legislatura trecuta

Unul dintre cazurile cele mai elocvente de tergiversare a procesului de legiferare a fost controversata Lege a berii prin care micii producatori de bere primeau anumite scutiri de taxe si impozite, precum si anularea datoriilor acumulate la bugetul de stat incepand din 2003.

Legea, initiata de un grup de deputati ai PD, a fost adoptata de Camera Deputatilor in noiembrie 2006, dar presedintele Basescu a solicitat reexaminarea afirmand ca aceasta lege este un exemplu privind legile facute speciale pentru infractori.

Legea a fost reluata in dezbatere in aceasta legislatura, iar producatorii de bere reuniti in Patronatul Societatilor Independente Producatoare de Bere si in Federatia Sindicatelor din Industria Alimentara care au solicitat Biroului Permanent dezbaterea in regim de urgenta.

Codurile adoptate, procedurile raman nereglementate

In contrast, Codurile din justitie sunt un exemplu de exces de zel, Parlamentul propunandu-si termene nerealist de scurte care au trebuit ulterior amanate. "Epopeea" Codurilor a inceput cu retragerea din Parlament, la inceputul lui ianuarie, a proiectelor trimise de Guvern pentru ca noua coalitie de guvernamant sa si le asume politic.

Tot atunci, presedintele Basescu sustinea ca cea mai buna solutie este asumarea raspunderii Guvernului astfel incat Codurile sa fie aplicabile in anul 2010.

"Subcomisiile isi vor reincepe activitatea pe 24 august ca sa finalizam rapoartele, iar plenul sa adopte noile Coduri in septembrie inainte de raportul de monitorizare pe justitie al Comisiei Europene", a declarat Iulian Urban, vicepresedintele Comisiei juridice a Senatului si membru in subcomisia de Cod Civil.

Interdictia cumulului pensie-salariu

Un alt act normativ pe care Guvernul l-a dorit adoptat rapid a fost Legea privind interzicerea cumulului salariului cu pensia in sectorul public, insa si aceasta lege a ramas pe agenda sesiunii urmatoare.

Imediat dupa instalarea guvernului Boc, a fost adoptata o Ordonanta de Urgenta, atacata insa la Curtea Constitutionala de catre Avocatul Poporului. CCR a declarat Ordonanta neconstitutionala motivand ca Ordonantele de Urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.

Din acest considerent, Guvernul a transmis Parlamentului un proiect de lege care relua prevederile din Ordonanta. in varianta Guvernului, persoanele ale caror pensii depasesc valoarea salariului mediu brut pe economie si care primesc in acelasi timp salariu de la stat trebuie sa opteze pentru una dintre cele doua forme de remunerare in 15 zile de la adoptarea proiectului de lege in Parlament.

Cei care sunt in situatia interzisa de lege, trebuie sa opteze, in cele 15 zile, intre suspendarea platii sumei pensiei nete care depaseste nivelul salariului mediu brut sau mentinerea pensiei, dar incetarea raportului de munca.

Proiectul transmis de Guvern Parlamentului prevedea ca data de intrare in vigoare 1 iunie 2009.

Insa de-abia la sfarsitul acestei luni, Comisia de munca a finalizat raportul si l-a trimis la plen, cu modificari substantiale. Raportul Comisiei de munca a lasat posibilitatea cumulului, dar a introdus impozitarea progresiva.

Amendamentele au fost sustinute de parlamentari PNL, PSD si UDMR. In 29 iunie, liderii coalitiei cad de acord ca proiectul de lege sa fie adoptat in varianta initiala, nu in cea modificata de catre comisia senatoriala.

Eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor

Modificarea Statutului deputatilor si senatorilor in sensul eliminarii pensiilor speciale pentru parlamentari a fost una dintre temele de campanie ale PD-L, partid care, dupa preluarea puterii, a anuntat ca aceasta este o prioritate in sesiunea parlamentara care a inceput in 2009.

Democrat-liberalii formalizeaza aceasta intentie pe 23 februarie prin depunerea la Biroul Permanent a unei propuneri legislative pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor.

In expunerea de motive a proiectului PD-L, se spune ca scoaterea pensiilor parlamentarilor din regimul obisnuit al pensiilor din sistemul public este discriminatorie fata de restul cetatenilor si contravine prevederilor constitutionale.

Proiectul a fost trimis noii infintate Comisii pentru Statutul deputatilor si senatorilor, locul in care practic proiectul a fost blocat intreaga sesiune, in conditiile in care 571 de fosti parlamentari beneficiaza de pensii speciale.

Lipsa de cvorum, necesitatea adoptarii preliminare a unui regulament de organizare si functionare a comisiei, campania electorala pentru europarlamentare, probleme de procedura au fost invocate rand pe rand pentru a justifica faptul ca aceasta comisie practic nu a avansat nici un pas. intr-o prima faza, a fost invocata lipsa de cvorum pentru desfasurarea sedintelor datorita faptului ca o parte din membrii Comisiei de statut activau si in cadrul Comisiei pentru analiza proiectelor de coduri.

Legile sigurantei nationale

Tot fara finalitate au ramas si discutiile legate de pachetul legislativ privind siguranta nationala. in aprilie 2007, Legile securitatii nationale, mai putin proiectul privind statutul ofiterului de informatii, au fost adoptate tacit, fara nicio modificare, de catre Camera Deputatilor, din cauza absenteismului parlamentarilor din cele doua comisii sesizate, cea juridica si cea pentru aparare, in conditiile in care toate partidele, inclusiv cele care au boicotat sedintele, in special PNL, PC, UDMR, dar si PSD, si chiar Traian Basescu, au deplans eludarea de catre o camera a acestor proiecte.

Chestiunea a fost reluata si in aceasta legislatura. Pe 4 martie 2009, dupa o intrevedere cu George Maior, directorul SRI, presedintele comisiei parlamentare de control al SRI, Cezar Preda (PD-L) anunta ca legile sigurantei, aflate in comisiile de specialitate de la Senat, vor intra in cel mai scurt timp in dezbaterea plenului.

Neintelegeri intre PSD si PD-L pe radioul si televiziunea publice

Adoptarea unei noi legi de organizare si functionare a posturilor publice de radio si televiziune a fost amanata datorita lipsei unui acord politic intre partidele de guvernamant, PD-L si PSD.

Proiectul legii apartine Ralucai Turcan (PD-L), presedintele Comisiei de cultura a Camerei Deputatilor, si prevede, in esenta, imposibilitatea demiterii consiliilor de administratie odata cu analiza rapoartelor de activitate de catre comisiile parlamentare, dar introduce si criterii de competenta si probitate morala pentru membrii CA.

Documentul aduce modificari si in privinta managementului, prin separarea celor doua functii, de presedinte al consiliului de administratie si director general, urmand ca presedintele sa fie responsabil cu strategia institutiei, iar directorul, ales pe baza de contract de proiect de management, sa fie responsabil cu executia strategiilor pentru cele doua institutii.

Potrivit propunerii legislative, se mareste si mandatul CA-urilor pentru "a nu fi suprapus cu ciclul electoral".

Alesii au avut grija sa mai scape din restantele colegilor din legislatura 1996-2000

Pe de alta parte, noii parlamentari au mai solutionat si din restantele celorlalte legislaturi. Cazul cel mai elocvent a fost OUG 59 din 1997 privind destinatia sumelor incasate de FPS, Ordonanta care a trebuit sa astepte 12 ani pentru ca Senatul sa o voteze finalmente, pe 25 mai.

Intr-o interventie de la tribuna Senatului, reprezentantul UDMR Gunthner Tiberiu a tinut sa puncteze ineditul situatiei. "As dori doar sa remarc ca este vorba de o Ordonanta de Urgenta care timp de 12 ani a fost in vigoare, o OUG de o importanta deosebita, cu repercursiuni serioase asupra bugetului national si totusi 12 ani de zile a putut sa fie in vigoare fara sa primeasca votul Parlamentului, nici pozitiv, nici negativ. Cum a fost posibil totusi ca o asemenea OUG sa fie in vigoare?", s-a intrebat udemeristul.

"Probabil vigilenta sporita a unui Parlament ales uninominal...", a incercat presedintele Senatului, Mircea Geoana, o explicatie pentru care actualul Legislativ a transat situatia.

Ordonanta era semnata de premierul Victor Ciorbea, ministrul Reformei Ulm Spineanu si ministrul de Finante Mircea Ciumara si urmeaza sa fie dezbatuta si de Camera Deputatilor.

Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, despre schimbarea lui Cîrstoiu cu Firea și Burduja: "Mafia patronată de comasaţi şi-a arătat faţa"

Copreşedintele partidului REPER, Dragoş Pîslaru, a declarat că, prin retragerea candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei de către coaliţie, „mafia patronată de...

Ciucă: Sebastian Burduja va convinge "un segment de electoral nehotărât" în cursa pentru Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, 23 aprilie, că Sebastian Burduja, candidatul liberal pentru Primăria Capitalei, este opţiunea care dă speranţe celor care nu s-au...