Ce se va întâmpla după votul de învestire al guvernului Cioloș. Următorii pași, dacă executivul propus pică la vot

Marti, 19 Octombrie 2021, ora 21:30
6039 citiri
Ce se va întâmpla după votul de învestire al guvernului Cioloș. Următorii pași, dacă executivul propus pică la vot

Guvernul Cioloș urmează miercuri, 20 octombrie, să fie supus la vot, începând cu ora 10.00. În contextul în care șansele ca executivul să fie învestit sunt aproape nule, următorii pași pentru desemnarea unui nou premier arată modul în care criza politică va fi prelungită cu cel puțin o săptămână.

Pentru ca guvernul Cioloș să treacă la votul de învestitură, acesta are nevoie să obțină cel puțin 234 de voturi din partea aleșilor. Conform aritmeticii din Parlament, USR are în prezent doar 80 de parlamentari, însemnând că ar mai avea nevoie de cel puțin 154 de voturi în plus. Având în vedere că atât PNL cât și PSD au anunțat deja în repetate rânduri că nu intenționează să voteze în favoarea unui executiv condus de Dacian Cioloș, șansele ca executivul să fie învestit sunt aproape zero.

O nouă desemnare de premier

Astfel, în scenariul în care guvernul Cioloș pică la vot, următorul pas va fi ca președintele Klaus Iohannis să cheme din nou la consultări partidele parlamentare. Având în vedere că ultima oară când a convocat partidele politice șeful Statului a oferit o săptămână acestora pentru a găsi o soluție viabilă, Iohannis ar putea face la fel și să cheme formațiunile la Palatul Cotroceni abia săptămâna viitoare.

Până atunci, PNL și USR ar avea îndeajuns timp pentru noi runde de negocieri. USR s-a arătat cel mai deschis partid în favoarea refacerii coaliției de guvernare, în timp ce liderul PNL Florin Cîțu a declarat de mai multe ori că noua coaliție trebuie să se refacă în jurul liberalilor, cu un premier de la PNL.

O propunerea a lui Florin Cîțu pentru poziția de premier ar putea prelungi criza politică, întrucât USR s-a arătat vehement împotriva acestei variante. Cu toate astea, renunțarea din partea PNL la Florin Cîțu ar arăta ca un eșec major din partea președintelui Klaus Iohannis, dar și din partea noului președinte ales al liberalilor.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis va anunța noua sa propunere de premier desemnat, iar acesta din urmă va prezenta apoi echipa de miniștri precum și programul de guvernare. Următorul pas va fi audierea miniștrilor în comisiile de specialitate, după care urmează votul din Parlament pentru învestire. Altfel spus, dacă executivul Cioloș pică miercuri la vot, noul guvern ar putea fi învestit abia peste două săptămâni, la începutul lunii noiembrie.

Scenariul alegerilor anticipate

Respingerea guvernului Cioloș la votul de învestitură ar însemna și primul pas către alegerile anticipate. Conform Constituției, președintele poate dizolva Parlamentul după respingerea consecutivă a cel puțin două propuneri de premier, în termen de 60 de zile. Conform unor analiști politici contactați de Ziare.com, varianta alegerilor anticipate este una aproape imposibilă. Totodată, formularea din Constituție ar putea lăsa loc de interpretare, în sens că după două propuneri respinse de premier, președintele nu este obligat neapărat să dizolve Parlamentul.

Cel mai vehement susținător al alegerilor anticipate este PSD, liderii formațiunii afirmând de mai multe ori în ultimele săptămâni că ar reprezenta singura soluție pentru ieșirea din criza politică.

"Dacă la cafeluța de astăzi PNL îl refuză pe Cioloș pentru o majoritate, apar premise și mai clare pentru organizarea de alegeri anticipate. Este soluția de avarie pe care o susține și USR-ul", a transmis liderul PSD Marcel Ciolacu pe 15 octombrie.

Ce prevede Constituția cu privire la alegerile anticipate:

„Art.89 (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Art. 63 (1) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.”

De asemenea, Curtea Constituțională a României a decis în 2020 că „dizolvarea Parlamentului se poate realiza numai după consultarea președinților celor două Camere ale Parlamentului și a liderilor grupurilor parlamentare (deci nu numai a partidelor parlamentare, ci și a independenților, în cazul în care aceștia și-au constituit un grup parlamentar), demonstrează caracterul excepțional al unei asemenea măsuri, care implică un grad ridicat de coeziune politică în sensul producerii efectului dizolvator. Cu alte cuvinte, dizolvarea forului legiuitor trebuie să fie rezultatul unor negocieri și înțelegeri politice în care să fie implicate toate entitățile parlamentare și să reflecte voința comună a celor care au obținut voturile cetățenilor în urma sufragiului electoral.”

Citeste si:
Dan Barna, despre alianța dintre PNL și PSD: „România va fi guvernată de o frăție a hoției sub înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis”
Dan Barna, despre alianța dintre PNL și PSD: „România va fi guvernată de o frăție a hoției sub înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis”
Fostul președinte al USR Dan Barna a criticat vineri, 19 noiembrie, alianța dintre PSD și PNL în contextul în care președintele Klaus Iohannis a anunțat consultări cu partidele la Palatul...
Iohannis, la învestirea Guvernului Ciucă: "Nu a fost simplu, a fost nevoie să se treacă peste orgolii"
Iohannis, la învestirea Guvernului Ciucă: "Nu a fost simplu, a fost nevoie să se treacă peste orgolii"
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi, 25 noiembrie, la Palatul Cotroceni, că formarea coaliţiei guvernamentale nu a fost un lucru simplu iar în acest proces "a fost nevoie să se treacă...
Comentarii