Cetatenia si nedreptatea la romani - De la cititori

Thomas H. Marshall, in cartea sa "Cetatenia si clasa sociala" (Cambridge, 1950), defineste componentele cetateniei prin raportare la anumite drepturi.

Componenta civila cuprinde drepturile referitoare la libertatea individuala, componenta politica poate fi sintetizata prin dreptul la participare in exersarea puterii politice si componenta sociala este totalitatea drepturilor care garanteaza un standard decent de viata, accesul egal la educatie, sanatate, locuinta si un venit minim.

Romanul care isi asuma sa fie cu adevarat roman adauga la toate acestea si apartenenta la Imparatia lui Dumnezeu pe care Sfintii Bisericii au identificat-o a fi cetatenia crestina.

Astfel, privind la existenta noastra de romani, suntem indreptatiti sa interactionam cu cei care conduc cetatea romaneasca, fie politicieni, fie preoti, fie elite culturale, prin a le cere sa ne slujeasca si deopotriva slujindu-i ca niste crestini europeni, iar nu ca niste pagani barbari, dintr-o tara tribala africana. Asa s-ar implini dreptatea.

Totusi, cetatenii romani traiesc de peste 70 de ani - socotind la ratacirea ultimilor 20 de ani si cei cincizeci de dictatura comunista - drama nedreptatii in care au acceptat resemnati rolul de figuranti si victime, ramanand indiferenti atat la spiritul civic, cat si la virtutile crestine.

Ne intrebam: unde s-au pierdut aceste necesare radacini ale dreptatii sociale? In anii comunismului, elitele crestine au fost asasinate in inchisorile comuniste.

Dupa nici doua decenii de la caderea comunismului, tortionarii au fost "pedepsiti" printr-o jenanta ceremonie parlamentara, in care un presedinte de republica, grabit in a pune punct problemei crimelor comunismului, a "condamnat" aceste crime dand citire concluziilor unui discutabil studiu istoric.

S-a comis un rau iremediabil, oferindu-se scuza morala, dar poate si juridica, tuturor complicilor dictaturii ceausiste. Securistii, nomenclaturistii de ieri si rubedeniile acestora, costumati in parlamentarii si oamenii de afaceri "capitalisti" si "democrati" de azi, au zambit ironic si au rasuflat usurati.

Falimentul economic, aderarea "in genunchi" la Uniunea Europeana, integrarea dificila, putem spune chiar indaratnica, in sistemul de norme europene a structurilor si politicilor statului roman, gafele catastrofale comise de diplomatia romaneasca, coruptia distrugatoare care a cuprins toate organele fiintei nationale reprezinta tot atatea efecte ale incapacitatii romanilor de a-si rezolva despartirea de comunism.

Privite din aceasta perspectiva, conflictele care zguduie in prezent clasa politica, Parlamentul, Guvernul si Presedintia Romaniei nu ne vor parea a fi cu mult diferite de luptele intestine care au macinat permanent Partidul Comunist Roman.

De fapt, majoritatea actorilor din rolurile principale ale dramoletei politice de astazi sunt micii lachei purtatori de tava ai macabrei puneri in scena care a fost regimul comunist.

Datorita perpetuarii, dupa Decembrie 1989, a sistemului de putere al "burgheziei proletare" care controla destinele fostei republici socialiste, legile, cutumele, mentalitatile specifice unei societati democratice europene s-au nascut si au crescut nu in mod natural, ci doar sub chipul unor abnormalitati.

Parlamentarul roman nu manifesta mai putina nesimtire in relatia sa cu cetateanul decat membrul Marii Adunari Nationale; ministrul este aceeasi "ceafa groasa" de nomenclaturist impertinent si invartit, iar unii dintre presedintii republicii post-decembriste nu au reusit sa ascunda sub masti precum "democratia originala", "presedintele-jucator", tendintele despotice "a la secretar general al partidului".

Nu ne mai mira ca dreptatea la romani se implineste doar printr-o nescrisa lege mafiota: unii dintre cei care jefuiesc tara sunt periodic pedepsiti prin sacrificarea lor de catre complici si rivali pe altarul razboiului dintre clanurile politico-mafiote.

Radacinile nedreptatii se afla deci in nedespartirea noastra de dictatura. Am imbracat hainele cetateniei europene, dar gura tot a dictatura ne miroase.

Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc, pe cuvântul meu, în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București

Cristian Popescu Piedone a exclus o retragere din cursa pentru Primăria Capitalei, după o solicitare făcută în acest sens de președintele PSD. Marcel Ciolacu i-a sugerat lui Piedone să își...

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...