Cine sa fie comisar european?

Dupa ce au cam picat testul europarlamentarelor, cand s-a votat, cat s-a votat, in functie de orice altceva decat temele europene, politicienii romani isi ridica din nou poalele in cap. De aceasta data pe tema viitorului comisar european.

Ambele partide aflate la guvernare isi revendica dreptul moral de a numi acest comisar pentru ca, nu-i asa, ambele se considera castigatoare ale alegerilor. Daca vrem sa tratam chestiunea lucid si echilibrat, adica exact cum nu se poarta pe la noi, patru sunt aspectele de clarificat in privinta desemnarii comisarului european.

1. Ce face un comisar european

Toata confruntarea aceasta in jurul numelui comisarului pare o noua batalie pentru capatuire, cam cum a fost confruntarea pentru numirea ministrilor de la Bucuresti, cu ochii pe resursele care pot fi drenate in folosul partidului si al clientilor politici ai acestuia. La Bruxelles nu-i asa.

Comisarul nu reprezinta in Comisia Europeana Romania si interesele ei. El face parte dintr-un guvern european si face politica europeana, decisa de liderii UE, in interesul tuturor cetatenilor UE, deci in mod egal al romanilor, francezilor, spaniolilor etc. Comisarul roman nu executa ordine de la Bucuresti, nu aduce fonduri europene pentru Romania si cine-si imagineaza ca odata ajuns acolo va incepe sa arunce chiftele catre tara se inseala, iar daca cumva o va face, va fi evacuat rapid.

Un comisar valoros poate aduce insa prestigiu, respect pentru tara si, in felul acesta, chiar o anumita influenta in favoarea intereselor Romaniei. In plus, si noi romanii avem interesul ca toate domeniile, inclusiv cel al conationalului nostru, sa fie cat mai bine gestionate in Comisia Europeana.

2. Pe ce criteriu alegem comisarul

Ca formatiune politica, alianta PSD+PC a castigat, indubitabil, alegerile in Romania, in pofida voltelor si artificiilor pe care le incearca PD-L. Dar din perspectiva curentelor si grupurilor politice de la Bruxelles, in Romania, de fapt, popularii au castigat alegerile. PD-L, EBA si UDMR fac parte din acelasi grup, PPE, al popularilor europeni. Deci, pastrand criteriul invocat de social democrati, dar aplicat configuratiei care conteaza la Bruxelles, popularii ar trebui sa dea comisarul.

In favoarea acestei decizii ar pleda si un minim pragmatism politic, raportat insa, din nou, la marea politica nu la ligheanul nostru dambovitean. Un comisar popular ar avea mai multe sanse sa-si faca treaba bine si sa aiba influenta, decat unul apartinand taberei invinsilor, a socialistilor.

Dar comisarul nu este musai ales din tabara invingatorilor. PNL l-a desemnat pe Ludovic Orban desi era doar al treilea partid in Romania, iar ALDE este si el pe locul al treilea in Parlamentul European. In mod normal, criteriile tin de competenta si negociere, atat interna, cat si externa. Si asa ajungem la mecanismul desemnarii.

3. Cum stabilim comisarul

Oficial el este desemnat de premier cu avizul presedintelui. Asta nu insemna insa ca ei pot sa trimita la Bruxelles pe oricine le tuna. Va amintiti, probabil, ca Varujan Vosganian a fost expediat cu primul avion inapoi de la Comisia Europeana.

Noiminalizarea comisarului este rezultatul unei nogocieri la Bruxelles. Teoretic s-ar negocia intai portofoliul, dupa care Romania ar transmite numele. Practic insa, portofoliul este acordat in functie de nume. Cu cat oferta romaneasca va fi mai solida, cu atat avem sanse mai mari sa primim un portofoliu mai greu.

La Bucuresti, se viseaza deja frumos: Agricultura, Transport, Protectia Consumatorului, Energie, dupa cum declara vicepremierul Dan Nica. Bune alegeri, nimic de zis. Dar ele trebuie negociate, iar Romania nu are inca acest exercitiu esential in UE. N-am avut pozitii clare, nu ne-am facut aliati, nu am inceput sa negociem anumite pozitii in schimbul sprijinului pentru interesele noastre. De cand am intrat in UE am fost haotici, nehotarati, provinciali asa ca acum nu ne putem astepta sa fim prea bagati in seama.

Dar cine s-ar califica pentru vreunul dintre portofoliile grele? Nu prea avem profesionisti credibili si competenti, adica dezirabili la Bruxelles, care, in acelasi timp, sa fie dezirabili si la Bucuresti.

4. Cine sa plece la Bruxelles

Persoana pe care Comisia Europena ar primi-o cu bratele larg deschise ar fi, cu siguranta, Monica Macovei. Greu de crezut, chiar la limita imposibilului, sa-i fie acordat insa portofoliul pentru care are cea mai buna expertiza: Justitia. Teoretic, comisarul nu poate proveni dintr-o tara monitorizata pe Justitie.

Dar Monica Macovei a dovedit deja, pentru cine vrea sa inteleaga, ca, din punctul ei de vedere, patriotism inseamna exigenta si intransigenta, asa ca ar fi greu de suspectat vreodata ca ar face concesii Romaniei. Atat doar ca nominalizarea Monicai Macovei, chiar pentru un portofoliu important, ar starni o adevarata furtuna la Bucuresti. Social democratii fac bube pe piele cand ii aud numele.

Adrian Severin ar fi fost si el o optiune viabila pana la acuzatiile absolut penibile lansate la adresa comisarului pe Justitie si a Comisiei Europene, in general, absolut inacceptabile. Din cauza lor, Adrian Severin risca sa primeasca o usa in nas in pofida CV-ului sau absolut remarcabil. De altfel, el a si declarat ca nu doreste sa fie comisar.

Se vehiculeaza si numele lui Dacian Ciolos pentru Agricultura, ceea ce ar fi un lucru foarte bun. El a reusit sa repare in mare masura dezastrul lasat de Traian Remes si a evitat activarea clauzei de salvgardare, insa tot in perioada mandatului sau CE a blocat plata subventiilor din cauza suspiciunilor de coruptie de la APIA, ceea ce ar puta constitui o bila neagra.

O solutie viabila ar fi Vasile Puscas, insa e greu de spus cata sustinere are el chiar din partea PSD, dupa cum si Mihai Tanasescu ar fi o varianta, daca eminentul finantist ar dori sa renunte insa la pozitia importanta de la FMI.

Probabil ca mai sunt si alte nume serioase eligibile, dar important este ca macar o data clasa politica de la Bucuresti sa fie apta sa poate discuta in termenii de la Bruxelles si sa aplice criteriiile de acolo. Altfel, iar ne mananca portofoliul xeroxurilor.

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...