Cine castiga din trimiterea in somaj a bugetarilor?

Ce este mai bine pentru bugetul de stat al Romaniei: sa creasca numarul somerilor cu cateva zeci sau sute de mii in urma reducerii numarului de functionari bugetofagi cu 20% sau sa ramana intact "efectivul" acestora, dar sa fie renumerati mai slab cu cateva procente?

Teoretic, oricare dintre aceste doua variante ar putea insemna o reducere de cheltuieli. Practic, orice masura ar adopta Guvernul s-ar putea sa ne coste mult mai scump.

In primul rand, asa cum spunea si Traian Basescu in ultimul interviu acordat postului public de radio, daca la sporuri mai poti umbla, la salarii de baza este aproape imposibil. Pentru a putea opera o reducere, spre exemplu cu 20%, a salariilor in randul functionarilor, exista cam trei posibilitati: tai din salariul minim pe economie - principala baza de calcul a salariilor, renegociazi salariile colective cu sindicatele sau obligi fiecare functionar vizat sa semneze un act aditional la contractul individual de munca prin care sa accepte o diminuare a salariului.

Reducerea valorii salariului minim pe economie nu numai ca ar fi absurda, dar ar avea implicatii majore si in mediul privat. Renegocierea salariilor colective trebuie sa tina cont, printre altele, de Legea statutului functionarului public si ar fi cu siguranta un proces de durata.

In acelasi timp, nici modificarea contractelor individuale de munca nu este prea facila, mai cu seama ca acestea nu pot avea dispozitii contrare contractului colectiv. Fara indoiala ca, de la caz la caz, se pot gasi si alte solutii prin care se poate umbla la salarii, precum reincadrarea pe un alt post pentru care functionarul nu are studii de specialitate, astfel incat angajatorul sa nu mai fie obligat prin lege sa-i acorde un salariu de baza egal cu cel putin doua salarii minime pe economie.

Ca nu se pot diminua salariile bugetarilor de fiecare data cand ministrul Finantelor greseste calculele privind deficitul sau cresterea economica a demonstrat-o, fara o intentie vadita in acest sens, chiar Emil Boc. Recent, acesta a anuntat ca toti ministrii vor avea, incepand cu 1 august, salarii cu 20% mai mici, specificand faptul ca diminuarea nu este una dispusa printr-o ordonanta, ci este benevola.

De ce benevola? Pentru ca salariul ministrului constituie etalon si pentru alti functionari din subordine (n.a. nu pentru toti) si orice modificare legala la varf s-ar fi propagat pana la baza piramidei. Acesta este si motivul pentru care seful statului a subliniat ca orice incercare de reducere a salariilor functionarilor ar conduce la un val de procese pe care statul le-ar pierde fara indoiala.

Disponibilizarile s-ar lasa cu procese

Din pacate, Traian Basescu nu spune acelasi adevar de doua ori. Statul s-ar alege cu o multitudine de procese si daca Guvernul ar restructura, din pix la cererea expresa a presedintelui, o cincime din functionari.

Majoritatea posturilor de functionari publici sunt ocupate prin concurs si, indiferent daca acesta a castigat sau nu pe criterii politice, persoana afectata de aceasta restructurare are dreptul legal, nu discutam aici si de cel moral, sa dea institutia in judecata.

Cred ca numeroasele procese castigate pana in prezent de cei schimbati din functii abuziv constituie o dovada in plus ca statul nu va castiga niciodata in instanta daca va adopta o astfel de masura.

Tot seful statului a spus ca se impune ca Emil Boc sa renunte la negocierile in cadrul coalitiei de guvernare si sa adopte urgent masuri generale si abia mai apoi sa faca corectii. Altfel spus, dati acum 20% afara si pe masura ce trece timpul, faceti reangajari acolo unde s-au dat afara prea multi oameni sau mai concediati de acolo unde se mai poate.

Sa faci angajari dupa ce s-au facut restructurari nu este tocmai usor, mai ales in mediul bugetar, acolo unde exista o ordonanta data chiar de actualul Executiv potrivit careia procesul de angajare a fost blocat inca de la inceputul anului.

Daca dai afara un functionar azi, iar maine il reincadrezi explicandu-i ca te-ai pripit cand l-ai disponibilizat si el te da in judecata, oare cine castiga?

In alta ordine de idei, fie ca trimiti in somaj 22.000 de persoane reprezentant 20% din functionarii din administratia publica, din agentiile guvernamentale si din agentiile aflate subordinea statului, fie ca trimiti 300.000 de persoane reprezentand o cincime din totalul bugetarilor, tot se pune o presiune suplimentara pe bugetul asigurarilor de somaj.

In primul rand, ai mai multe persoane pentru care trebuie sa platesti ajutorul de somaj, iar in al doilea rand ai un numar tot mai mic de contribuabili. Daca luam in calcul posibiliatea ca o buna parte din acesti functionari sa fie trimisi in somaj tehnic pentru a putea fi reintegrati mai usor dupa trecerea crizei, atunci statul mai are o cheltuiala in plus cu acestia.

Potrivit unei ordonante mai vechi a Guvernului Boc, statul suporta pentru o perioada de trei luni plata constributiilor sociale pentru toate persoanele trimise in somaj tehnic. Punand cap la cap toate acestea, unde va fi cu adevarat reducerea de cheltuieli?

O solutie?

O solutie mai corecta din partea lui Traian Basescu ar fi fost sa-i roage pe toti functionarii angajati pe criterii politice, incepand cu cei ai PDL - care l-ar asculta fara indoiala, sa nu mai ridice de la casierie 20-30 sau 50% din salariu, procentul chiar nu conteaza, putea fi lasat la libera alegere a functionarului.

Sa nu isi ridice banii de la casierie nu ar fi insemnat ca acestia sa renunte la o parte din drepturile lor salariale, ci ar fi fost un gest prin care si-ar fi amanat incasarea integrala cu cateva luni...sa zicem pana dupa alegeri.

Ce s-ar intampla in aceasta situatie nici nu mai conteaza, din moment ce ne mai ducem la vot abia in 2012.

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....