Diana Buzoianu si Catalin Tenita, candidati USR PLUS la Camera Deputatilor: Romania in secolul 21, prin transparenta si digitalizare (P)

Avocat cu experienta in drept imobiliar si comercial, Diana Buzoianu, in varsta de 26 de ani, coordoneaza in prezent, in calitate de presedinte, activitatea filialei PLUS Sector 1. Inainte de activitatea sa politica, Diana Buzoianu a fondat asociatia NILS Bucuresti prin care a organizat conferinte, concursuri si scoli internationale de vara pentru studentii de la drept pe teme privind protectia drepturilor omului si a coordonat Grupul de Initiativa Gara de Nord din cadrul Platformei Romania 100.

Antreprenor, cetatean implicat, iubitor de oameni, de carti si de date. Astfel se descrie Catalin Tenita, in varsta de 43 de ani, candidat din partea Aliantei USR PLUS in Bucuresti la Camera Deputatilor. De profesie jurist, dar de meserie antreprenor in IT din 2002, Catalin Tenita a construit unul dintre cele mai active grupuri civice din Romania, Geeks for Democracy, prin care s-a dedicat luptei civice pentru justitie si nu numai.

Nu mai ajunge sa spunem ca traim in secolul 21, trebuie sa ne adaptam si actiunile la acesta. In timp ce in majoritatea tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana digitalizarea si transparenta sunt o normalitate, o directie de crestere si evolutie in care sunt investite resurse reale, in Romania inca domneste opacitatea administratiei publice.

Avem resursele necesare, oamenii competenti si energia sa schimbam aceasta realitate.

Romania noastra este acaparata de fenomenul coruptiei, de probleme sistemice pe care cei de la conducere de 30 de ani incoace nici macar nu le accepta ca exista. Romania din prezent este o tara in care oamenii interesati sa schimbe lucrurile trebuie sa munceasca, inainte de orice, pentru a trece de obstacolele puse de administratia publica in calea lor.

Orice schimbare in administratia publica, orice schimbare Romania nu are cum sa inceapa de altundeva decat de la a cunoaste realitatea, de la a nu mai ascunde sub pres problemele care exista, de la a le constientiza si confrunta.

In secolul 21, informatiile au devenit materie prima esentiala. Traim o perioada marcata, la nivel international, de deschiderea datelor catre cetatenii care incep sa isi ceara organizat dreptul de a avea acces la informatii. Ca sa nu mai mentionam faptul ca din ce in ce mai multi cetateni au asteptarea rezonabila ca autoritatile publice sa isi bazeze deciziile care le impacteaza viata de zi cu zi pe analize obiective ale datelor.

In acest moment, regula privind accesul la informatii de interes public este ca cetateanul sa ceara in baza legislatiei relevante acces la date, iar autoritatile sa raspunda in termenul legal. Exceptia este publicarea proactiva de catre autoritati a informatiilor de interes public. Avem nevoie de o legislatie care sa schimbe paradigma si sa faca din exceptie, regula - standard care deja este asumat de catre Romania prin Planul National de Actiune in cadrul Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisa.

Mai mult decat atat, o piedica intalnita de cetatenii care cer acces la informatii de interes public este invocarea de catre autoritati a prevederilor legislatiei speciale care nu ar permite furnizarea unui raspuns. Asadar, devine evident faptul ca nu doar legile 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public si 109/2007 privind reutilizarea informatiilor din institutiile publice trebuie analizate si modificate/ completate, ci inclusiv prevederile legislatiei speciale in domenii cheie.

In acest sens, vor trebui urmati cativa pasi elementari pentru a ne asigura ca transparenta totala va deveni un standard pentru activitatea administratiei publice:

- Realizarea de consultari cu cetatenii, ONG-urile si expertii in vederea lansarii unor modificari de impact ale legislatiei aplicabile

- Stabilirea in cadrul legislatiei aplicabile a unor obligatii clare, impreuna cu sanctiunile pentru nerespectarea acestora, precum si stabilirea unor structuri de control in ceea ce priveste publicarea din oficiu a informatiilor de catre autoritati

- Transpunerea legislatiei europene in cadrul legislativ national (ex. directiva 2019/1024 privind datele deschise si reutilizarea informatiilor din sectorul public).

Mai departe de prevederile legislatiei in vigoare, digitalizarea activitatii administratiei publice va face ca implementarea obligatiilor legale sa devina mult mai eficient realitate.

In privinta tranzitiei la economia si societatea digitala, noi in Romania suntem mult sub nivelul mediu din Uniunea Europeana, conform raportului Digital Economy and Society Index (DESI) din 2020, intocmit de Comisia Europeana.

Romania avea un scor 40, adica cu o treime sub scorul mediu al Uniunii (62.9), in ceea ce priveste accesul la economia si societatea digitala. Suntem si aici codasul, alaturi de Bulgaria si Grecia. Mai mult, acest scor - asa submediocru cum este el - este mult tras in sus de calitatea si penetrarea serviciilor de broadband unde suntem pe locul al III-lea in UE. Fara aceasta componenta ne-am afla pe ultimul loc.

Daca ne referim doar la serviciile publice digitale, cele oferite de administratiile publice locale sau centrale, precum si cele din domeniul sanatatii si al educatiei, acolo ocupam efectiv ultimul loc.

Asta arata cat de multe oportunitati se pierd, cat timp este consumat inutil de catre cetateni in interactiunile cu autoritatile, cat de multi bani s-au dus pe apa sambetei in proiecte de zeci de milioane de euro fiecare care nu au ajuns sa produca valoare sociala, ci doar bani in buzunarele unor personaje precum Sebastian Ghita.

Scopul nostru este sa reducem acest ecart, sa facem utile telefonul si tableta care se gasesc in multe dintre gospodariile tarii nu doar pentru accesul la servicii private, ci si pentru accesul la serviciile publice pe care cetatenii le platesc prin impozitele pe care le dau statului luna de luna.

Intr-o lume in care criza COVID a redus gradul de mobilitate al cetatenilor este important ca ceea ce se poate rezolva digital sa fie rezolvat digital. Atat in privinta relationarii cu autoritatile (solicitarea de informatii, completarea de formulare, efectuarea de plati ale taxelor si impozite, solicitarea de acte, realizarea de programari online), cat si in domeniile verticale cum ar fi sanatata (dosarele digiale ale pacientilor) si educatia (cataloage online, accesul copiilor la sisteme de predare online adecvate mediului, nu PDF-uri care replica manualul).

Iar toate acestea trebuie sa porneasca de la trei principii-cheie:

- Identitate digitala unica cu respectarea dreptului la datele si viata personala

- Sisteme informatice care sa comunice fluid intre ele, pe baza unor standarde si a unor API-uri, accesibile inclusiv pentru operatori comerciali privati pentru a oferi servicii de calitate (in domeniul bancar sau al sanatatii, de pilda)

- Centrarea pe utilizator a tuturor aplicatiilor si platformelor realizate de stat.

In mod esential: lipsa de transparenta si lipsa serviciilor publice digitale genereaza subdezvoltare. Genereaza coruptie, genereaza lipsa de sanse pentru cei defavorizati, genereaza lipsa de oportunitati pentru sectorul privat crescut pe bune si nu prin contracte ilicite cu statul. Intr-un cuvant genereaza hotie.

Iar noi va chemam la vot, pe data de 6 decembrie pentru a pune capat hotiei. Pentru o Romanie mai prospera si mai echitabila, mai empatica si mai performanta.

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...