Cum a ajuns Sorin Grindeanu președintele Camerei Deputaților

După demisia lui Ludovic Orban din funcția de președinte al Camerei Deputaților, postul vacant a fost ocupat interimar de Florin Roman. Marți, însă, mandatul acestuia s-a terminat.

Roman le-a cerut celor din USR să-l voteze pentru a-i prelungi mandatul cu două săptămâni, lucru pe care pluseriștii se pare că l-ar fi refuzat. Prin urmare, Biroul Permanent al Camerei Deputaților, conform regulamentului, trebuia să voteze un nou președinte interimar. Cum însă liberalii au lipsit în grup de la această ședință (oare de ce?), au fost doar două propuneri: PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, iar USR – pe Raluca Prună. Evident că, reprezentanții PNL nefiind prezenți, social-democraților le-a fost ușor să obțină voturile vechilor prieteni de la UDMR și de la minorități, așa încât propunerea PSD să aibă câștig de cauză.

După ce Grindeanu a fost confirmat ca nou președinte interimar al Camerei Deputaților, domnul Florin Roman – acest Nicolicea al liberalilor, cum spunea cineva – a declarat că vinovați ar fi cei de la USR, pentru că nu i-au prelungit mandatul.

Realitatea este însă cu totul alta. În primul rând, nu cred că liberalii mai pot cere vreo favoare de la foștii aliați, având în vedere că primii au preferat să arunce țara în haos și chiar să scindeze propriul partid, decât să recunoască faptul că au greșit și să refacă acea coaliție care le-ar fi permis să guverneze liniștiți până în 2024. În al doilea rând, PNL și USR aveau o înțelegere care stabilea faptul că președinția interimară a Camerei Deputaților se va face prin rotație, iar acum ar fi trebuit ca omul USR-ului, recte Raluca Prună, să preia această funcție pentru perioada următoare. Doar că liberalii nu au respectat acest acord, fapt ce justifică poziția luată de USR. Prin urmare, în șirul de decizii bizare luate de #echipasinucigașă, trebuie să mai consemnăm, iată, încă una.

În ceea ce privește raporturile viitoare dintre liberali și pluseriști, ele par a fi, în acest moment, compromise. În teorie, liberalii ar avea de ales între a continua guvernarea alături de USR sau o nouă alianță cu PSD-ul. Guvernarea alături de USR devine însă problematică, din următoarele motive: 1. pentru că relațiile dintre useriști și peneliști sunt destul de încordate; 2. pentru că voturile de care PNL aripa Cîțu va avea nevoie vor depinde de PNL aripa Orban, acum; 3. Pluseriștii sunt un ghimpe în coaste, pentru că ei insistă cu transparența și cu controlul cheltuirii banilor publici.

O majoritate fără emoții ar fi, prin urmare, lângă social-democrați. Doar că și aici sunt unele probleme: 1. PSD, nefiind constrâns în nici un fel, va cere și va primi mai mult decât i se cuvine. 2. banii care ar fi trebuit să ajungă la primarii liberali vor trebui împărțiți, acum, cu cei social-democrați. 3. Crearea USL 2.0 va face ca o bună parte a susținătorilor PNL să se abțină de la vot sau să aibă alte opțiuni la alegerile din 2024.

După cum se poate ușor observa, binomul Iohannis – Cîțu a adus Partidul Național Liberal într-o postură extrem de dificilă. O lecție de manual pentru viitorii politicieni, care arată că orgoliile nejustificate, dorința de a acapara puterea cu orice preț și lipsa măsurii în decizii și în relațiile cu ceilalți parteneri vor duce inevitabil la dezastre.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...

Pas important pentru construcţia unei noi autostrăzi în România. Va avea o lungime de 30,59 km FOTO

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a trimis marţi, 23 aprilie, la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP), documentaţia de atribuire a...