Cum se face lobby politic: Influenta si afaceri de milioane

Lobby-ul politic, adica actiunea de influentare a unor decidenti pentru schimbari ale unor legi sau reglementari, e una din cele mai controversate si putin intelese activitati din Romania.

Asimilata de multe ori unei actiuni ilegale, chiar de catre o parte a politicienilor, si intr-un mediu in care pana si lobbystii evita sa foloseasca acest cuvant si se prezinta ca si consultanti, activitatea de lobby politic legal e parte a unei industrii de influentare a deciziei publice din care se scot zeci de milioane de euro si reprezinta interesele unei parti a economiei care face afaceri de miliarde de euro.

Ce e lobbyul politic?

"In sens restrans, lobby-ul se defineste ca totalitatea actiunilor desfasurate de grupuri de interese sau reprezentanti ai acestora prin metode legale si legitime, activitati intreprinse cu scopul de a influenta formularea politicilor si luarea deciziilor in cadrul institutiilor publice", se arata pe site-ul Asociatiei Romane a Registrului de Lobby.

"Lobby e cuvantul de care lumea se sperie(...)e vorba de actiuni cu scopul de a influenta politicile publice", spune pentru Ziare.com Laura Florea, managing partner la firma Point Public Affairs, care are in portofoliu si o componenta de lobby politic.

"Lobby-ul este orice comunicare in scopul de a influenta luarea deciziei publice (procesul legislativ si de reglementare). Lobbyistul este un creator, facilitator si accelerator al dialogului dintre autoritatile publice si client, parte a societatii civile. Pe de o parte, lobbyistul formuleaza/reformuleaza interesul clientului si reprezinta acest interes pe langa autoritatile publice, ceea ce presupune prealabila cercetare, analiza si elaborare a unei strategii. Pe de cealalta parte, transmite clientului feed-back-ul autoritatilor, limitele posibilului, obstacolele care stau in calea autoritatilor. E un proces dinamic, in care pozitiile clientului si ale autoritatilor se schimba constant pentru atingerea echilibrului just. Lobbyistul intermediaza aceasta dinamica", spune pentru Ziare.com Corina Vintan, managing partener la o alta firma ce activeaza in domeniul lobby-ului politic, Link Associates.

Pentru cine lucreaza?

In general, firmele de lobby politic nu lucreaza pentru o anumita companie, ci sunt reprezentantii pe langa factori de decizie precum parlamentari, ministri sau primari ai intereselor unor anumite parti ale unei industrii. Spre exemplu, ei reprezinta asociatii ale oamenilor de afaceri, nu un anumit om de afaceri sau reprezinta o asociatie dintr-o anumita industrie, nu o firma care activeaza in domeniu.

Lobbystii se vad ca parte a unei actiuni de reprezentare a intereselor din care fac parte si ONG-urile, patronatele, sindicatele, think tank-urile si se asemuiesc avocatilor.

"Si avocatii sunt lobby-sti, desi nu spun asta."

Clientii lobbystilor? "De cele mai multe ori asociatiile, - in 99% din cazuri asociatiile de business - ca Asociatia Oamenilor de Afaceri dintr-un anumit domeniu. Sunt cele mai relevante, decidentul e interesat sa vada punctul de vedere al industriei, nu al unui jucator(...) Spre exemplu, nu vorbeste Coca-Cola, ci Romalimenta", spune aceeasi Laura Florea.

Cum o fac?

"Intreaga arta a lobbyistului consta in a argumenta rational ca interesul particular al clientului pe care il reprezinta este generalizabil, ca este congruent cu interesul general. Aceasta implica o prealabila descentrare, purificare sau innobilare a interesului privat pur si dur initial. Nu este vorba de o simpla travestire discursiva, ci de o transformare care decurge din insasi logica dialogului cu autoritatile publice. Ce castiga reprezentantii autoritatilor? Informatie si legitimitate crescuta", potrivit Corinei Vintan de la Link Associates.

Cu alte cuvinte, rolul lobbystilor este acela de a convinge factorii de decizie de faptul ca ar fi bine, in interes public, sa adopte o reglementare favorabila clientilor firmei de lobby.

Pentru asta insa, actiunea trebuie sa inceapa cu o actiune de studiu intens, in primul rand pentru familiarizarea cu domeniul ale carei interese le reprezinta, dar si cu identificarea cat mai corecta a factorilor de decizie la care trebuie sa apeleze, scop pentru care se fac cercetari aprofundate. Abia apoi, dupa o etapa de analiza politica, se trece la contactarea respectivului decident si la incercarea de a-l convinge sa adopte o anumita reglementare.

"Idealul, ca lobbysti, e sa lucram impreuna cu legiuitorul la lege", spune aceeasi Laura Florea.

Care sunt problemele pentru lobbysti, in Romania?

Pentru lobbysti, cea mai mare problema care le impiedica activitatea e faptul ca multe dintre legile sau reglementarile din Romania se adopta doar cu un minim de dezbatere publica, sau chiar fara, in unele cazuri neexistand nici macar transparenta, prin afisarea propunerii pe site-ul institutiei respective. Astfel, lobbystii sunt lasati fara obiectul muncii, adica actiunea de influentare.

Cazurile de acest gen, care se intampla si in comisiile parlamentare, dar mai ales la Guvern, sun dublate de faptul ca politicienii, de cele mai multe ori, refuza sa revina asupra unei declaratii anterioare asupra unui act normativ, din ratiuni de imagine.

In fine, extrem de desele asumari de raspundere ale Guvernului pe acte normative pun probleme lobbystilor, pentru ca dezbaterea e astfel redusa la minim.

Care sunt problemele de imagine ale lobby-ului politic?

Activitatea de lobby politic, din cauza faptului ca e inca la inceput in Romania si multe lume o asociaza traficului de influenta, e prost vazuta atat in randurile unora dintre politicieni, cat si in cele ale opiniei publice.

Chiar daca de cele mai multe ori politicienii ii primesc si le asculta propunerile, sunt si unii care au reactii contrare.

"Unii spun "nu trebuie sa-mi spui mie cum sa votez". Ei tind sa se bazeze pe experienta personala. Exista oameni care au spus "domnule, daca mi-ati fi dat o foaie, m-ati fi convins, dar daca v-ati luat timpul asta, mi se pare suspect"

"Daca spui ca esti lobbyst, unii politicieni se sperie: "Lobby nu e voie, e ilegal", spune Laura Florea, care explica fapul ca, de cele mai multe ori, lobbystii nu folosesc termenul de lobbyst, ci pe acela de consultant.

"Suspiciunea unei parti a opiniei publice vine din falsa presupozitie ca interesul privat al clientului contravine interesului public si ca lobbyistii, creditati cu o putere magica, daca nu obscura, in tot cazul netransparenta, de persuasiune, deturneaza interesul general, al carui garant ar trebui sa fie autoritatile publice, in avantajul interesului particular al clientului. Nu este deloc asa.

Interesul particular nu este tot timpul in conflict cu interesul general si, cum am vazut mai sus, efortul lobbyistului consta in a argumenta rational ca interesul privat pe care il reprezinta este congruent cu interesul public, ceea ce presupune prealabila redefinire a interesului privat initial. Mai mult, clientii nostri sunt mari angajatori, mari platitori de taxe. De ce sa fie ceva obscur in a-i reprezenta si a le asigura locul pe care ar trebui sa-l aiba din oficiu in dialogul autoritatilor cu partenerii sociali?", explica si Corina Vintan.

Despre politicienii necinstiti si traficul de influenta

Una dintre intrebarile pe care publicul si le pune referitor la activitatea de lobby e daca aceasta trece granita spre trafic de influenta, pe bani. Cu alte cuvinte, daca se poate ajunge la oferirea de bani politicienilor pentru adoptarea unor prevederi.

Raspunsul celor din acest domeniu e categoric negativ. Atat din ratiuni de moralitate, cat si din cele care tin de faptul ca nu ar fi deloc profitabil. Mai mult, daca ar exista un singur caz de acest gen, reputatia firmei de lobby ar fi distrusa si nimeni nu ar mai apela la ea..

"Si daca ar incerca, am evita. Daca cedezi o data, vei ceda si altadata. E neprofitabil. La acelasi om te duci cu mai multi oameni", spune Laura Florea de la Point Public Affairs, in timp ce Corina Vintan de la Link Associates spune ca "Daca eleganta argumentelor lasa locul, sa spunem, grosierei mite, atunci ai iesit din campul profesional al lobbyistilor si ai intrat in plin trafic de influenta, sub incidenta Codului penal. Pe langa aceasta, te expui si riscului nu mai putin major de a fi sanctionat de catre piata (ce client va mai apela la serviciile tale?), de catre campul profesional (care te va exclude pentru a se proteja!) sau de catre autoritatile publice (cine va mai dori sa te primeasca?). Fie si numai din perspectiva costurilor reputationale, este deci complet irational pentru o firma de lobby sa recurga la astfel de practici, in masura in care are interesul sa se mentina pe piata, in campul profesional si intr-un parteneriat pe termen lung cu autoritatile".

Ambele considera cazul lui Adrian Severin o forma de trafic de influenta, daca a luat bani pentru a promova un proiect de lege.

Cati bani se fac?

Intreaga industrie de influentare a deciziei politice din Romania e estimata la aproximativ 40-50 de milioane de euro, dar numai 5-6 milioane dintre acestea se duc spre cele cateva firme de lobby politic.

Astfel, una dintre acestea scoate cateva sute de mii de euro pe an din aceasta activitate si doar firmele mai importante ating asemenea sume.

Prin comparatie, in Statele Unite si Europa Occidentala se cheltuiesc cateva miliarde de euro pe an pentru activitatea de lobby politic, la care recurg mai ales marile firme.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...