De ce mai lupta China in batalia pierduta pentru 5G?

Mutarile Chinei in lupta pentru controlul asupra infrastructurii 5G in Europa sunt, in ultima perioada, greu de descifrat. La drept vorbind, par lipsite de sens. Explicatia cea mai simpla pentru aceasta defazare ar fi centralizarea absoluta a deciziei, specifica regimurilor comuniste, care genereaza o intarziere fatala a reactiilor. Pe piata libera, concurentiala, acestea ar trebui sa fie imediate pentru a fi relevante si eficiente.

China a fost relativ activa in lupta de imagine 5G pana prin luna aprilie, cand lucrurile s-au oprit. Turatia a fost semnificativ redusa. Agentiile de lobby aflate in slujba Beijingului au luat, de nevoie, o pauza. Si totul a revenit la viata, cu entuziasm inzecit, spre sfarsitul verii, cand s-au dezlantuit investitiile in campanii publicitare, agentii de PR si conturi de propaganda.

Recent, Twitter a dezactivat "un nucleu" de 23.750 de conturi legate de China, ale caror postari erau ulterior distribuite de alte 150.000 de conturi cu rol de amplificatori. In Europa, campania de imagine RPC are dimensiuni sibaritice, care se traduc in miliarde investite in publicitate si activitati de lobby. In Romania, compania de telecomunicatii controlata de China a lansat o campanie mediatica masiva in favoarea serviciilor sale 5G - spoturi publicitare, sponsorizarea de articole, conferinte de presa online (o decizie atipica culturii corporatiste chineze). In plus, au existat pozitii foarte angajante ale ambasadei Chinei la Bucuresti, care indeamna Romania "sa-si formuleze in mod independent si obiectiv propriile politici si legi 5G" sau care acuza S.U.A. de "bullying gol si o manipulare politica".

Investitia in imagine este, desigur, o veste buna pentru publicitarii si jurnalisti din Romania. In fond, e dreptul Chinei sa-si cheltuiasca banii; eficienta demersului ridica insa serioase semne de intrebare. Pentru ca aceasta revarsare publicitara vine intr-un moment in care lupta pare incheiata si subiectul 5G definitiv inchis.

China a pierdut partida. In multe state UE, dar si in Romania. A pierdut-o pentru ca nu a raspuns credibil acuzatiilor de spionaj care au aparut in S.U.A. inca din anul 2012 - si care s-au transformat ulterior in arestari si procese in mai multe state NATO. A pierdut-o pe fondul crizei grave de credibilitate cu care se confrunta in contextul pandemiei COVID: alegerea Chinei de a nu anunta in timp util comunitatea internationala despre aparitia noului virus, precum si politizarea exagerata a ajutorului subsecvent, a indepartat statele din centrul si estul Europei.

China nu si-a indeplinit promisiunile privind investitiile de mare anvergura in regiune. Apogeul investitiilor directe chineze in CEE a fost inregistrat in anul 2016, atingand 43 de miliarde de dolari, insa acestea au revenit rapid la nivelul din 2012, asteptarile pentru 2020 fiind chiar si mai rezervate. Presedintele ceh, Milos Zeman, unul dintre cei mai pro-chinezi politicieni din regiune, a subliniat lipsa investitiilor reale ca motiv pentru a evita summitul "17+1" din aprilie 2020.

De altfel, la o analiza mai atenta, o mare parte a initiativelor promovate in cadrul "17+1" avantajeaza China mai mult decat toate celelalte parti implicate: acceptarea criteriilor de mediu ori de calitate practicate de Beijing sau faptul ca jumatate din forta de munca vine din China, de pilda. Este dificil de identificat, in aceste conditii, elementul "win-win" promovat cu atata ardoare de retorica internationalista a Chinei. Iar aceasta viziune - pesimista? realista? - asupra colaborarii cu Beijingul incepe sa se extinda la nivel european.

Intr-un document publicat recent de Consiliul European pentru Relatii Externe, expertul in China Andrew Small nota ca "gestionarea pandemiei de catre Beijing a schimbat ipotezele europene de lunga durata cu privire la fiabilitatea Chinei ca actor de criza si la abordarea sa fata de proiectul european". In Tarile de Jos, Spania si in alte parti, echipamentele medicale chineze defecte au dat peste cap strategiile pentru gestionarea crizei, intarziind izolarea virusului. Premierul Bulgariei a acuzat recent RPC de implicare intr-o operatiune de spionaj si compromitere care l-a vizat, iar intelligence-ul din Letonia a declarat Beijingul o amenintare la adresa securitatii sale nationale in perspectiva unei aliante a acestuia cu Moscova. Pana si in Grecia, stat relativ pro-China, opinia publica s-a intors impotriva marii puteri comuniste. Intr-un sondaj din mai, 44% din cetatenii greci au desemnat China drept principalul vinovat pentru raspandirea virusului.

In aprilie 2020, au circulat informatii potrivit carora China ar fi incercat sa isi foloseasca influenta politica pentru a modifica o formulare din raportul UE privind dezinformarea.

La fel, Ministerul Afacerilor Externe din China a facut presiuni majore asupra delegatiei UE la Beijing pentru a se asigura ca un articol realizat de ambasadorul UE si alti 27 de ambasadori ale statelor membre UE la Beijing nu reaminteste publicului de unde a venit, de fapt, virusul Sars-CoV2. Insa tocmai aceasta abordare agresiva - "wolf warrior diplomacy" -, alarmeaza statele europene, provocandu-le rezerve fata de China.

Si in Romania, in ciuda puternicului lobby politic asigurat pe linia PSD-UNPR (Ponta, Oprea, Firea mai nou - ultima probabil pe filiera Voluntari-Pandele), investitiile spectaculoase ale Chinei s-au lasat asteptate. Cel mai important proiect chinez in tara noastra a fost Centrala Nucleara de la Cernavoda, un program estimat la aproximativ 6,4 miliarde de euro. Insa soarta acestuia poate fi rezumata prin declaratia ministrului Economiei: "Cred ca 7 ani de zile de cand a inceput aceasta colaborare cu compania chineza este suficient de mult ca sa ne dam seama ca nu putem merge mai departe. Nu s-a avansat". In domeniul constructiilor, a facut unele valuri o firma controlata de Partidul Comunist Chinez, cu zero angajati in Romania, care a castigat o serie de contracte importante de infrastructura.

Dupa pierderea investitiei de la Cernavoda, vestea privind proiectul de lege al Ministerului Transportului si Comunicatiilor pentru excluderea companiilor Beijingului din cursa pentru dezvoltarea retelei 5G in Romania a pus in miscare valul de publicitate si PR despre care vorbeam mai sus. In numai doua saptamani, purtatorul de cuvant al Ambasadei Chinei a publicat pe pagina ambasadei trei articole legate de tehnologia 5G. Ambasadorul Chinei la Bucuresti, Jiang Yu, a postat si ea un articol in care pledeaza pentru cooperarea dintre Romania si China pe tema 5G. Iar compania de telecomunicatii a Beijingului a deschis larg portile bugetelor de publicitate.

De ce ai investi insa atatia bani intr-o cauza pierduta? De ce atata energie? Decizia Romaniei in acest domeniu e una strategica. Tine de siguranta nationala. Nu e nimic de negociat sau de justificat in acest domeniu. Exista un Memorandum 5G intre SUA si Romania, precum si o Declaratie comuna semnata de presedintii celor doua state. Exista proiectul de lege pus in dezbatere de ministerul de resort. Chiar crede China ca mai poate intoarce o astfel de decizie prin publicitate, PR si propaganda online? E o operatiune inceputa mult prea tarziu, foarte probabil pentru ca OK-ul in astfel de contexte vine cu viteza de melc in sistemele hipercentralizate.

Sau - si acesta e scenariul ingrijorator - pentru ca, in ciuda intelegerii dintre Statele Unite si Romania, China stie ca mai are suporteri discreti in clasa politica Romania. Suporteri care spera in blocarea legislatiei 5G pe termen scurt, urmand ca pe termen lung sa readuca firmele Chinei la masa negocierilor. In acest scenariu, da, am putea sa ne explicam de ce o companie chineza investeste atat in publicitate cu iz sociopolitic. Problema e ca nici unul dintre acesti politicieni care vand iluzii Chinei nu se arata la fata si nu isi asuma acest demers. Nimeni nu anunta transparent o politica in favoarea Beijingului. Toti par sa lucreze in culise. Adica tocmai in acele penumbre pe care dorim sa le evitam intr-un domeniul atat de sensibil precum siguranta sistemelor noastre de comunicare.

Documentul secret care arată operațiunile hibride ale Rusiei. Moscova vizează conflictul dintre SUA și China și situația din Orientul Mijlociu

Un document secret văzut de The Washington Post oferă o confirmare oficială și o codificare a ceea ce mulți din elita Moscovei numesc un război hibrid împotriva Occidentului. Ministerul...

Discuții cruciale între miniștrii Apărării din SUA și China. A fost primul dialog la acest nivel după un an și jumătate

Miniştrii apărării din SUA, Lloyd Austin, şi omologul chinez, Dong Jun, au purtat marţi, 16 aprilie, o convorbire în format de videoconferinţă. A fost prima după aproape un an şi...