Decizii, decizii. G20, G14, G8...

G20, G14, G8, G6, G5, G2, G3. Aritmetica tarilor care stabilesc ordinea mondiala devine usor complicata cu atatea grupuri. Nimic nu e simplu, totul este complicat in aceste cluburi exclusiviste ale tarilor bogate sau mai putin bogate care iau decizii pentru intreaga lume.

Toate summit-urile ce au avut loc anul acesta au incercat sa gaseasca solutii la cea mai grava criza economica dupa anii '30, iar numarul lor nu a fost deloc mic! Va ofer un exemplu greu de digerat: in cateva zile in care liderii G8 discuta despre foamete si criza economica, in lume mor 75.000 de copii in intreaga lume. La ce bun atatea grupuri de decizii?

In prezent, e tot mai greu sa iei decizii cu atatea centre de putere. Ori, pentru a face fata noilor realitati sociale si economice este nevoie de noi grupuri de decizie.

In prezent, numarul mare de grupuri de decizie la nivel mondial si componenta lor creeaza confuzie si mai mult complica luarea unor masuri urgente.

De aceea, au venit propuneri in ultima vreme, inclusiv de la presedintele SUA Barack Obama ca G8 - format din Statele Unite, Japonia, Canada, Franta, Germania, Marea Britanie, Italia si Rusia - sa se deschida catre economiile emergente. Asta pentru ca influenta G8 este pusa sub semnul intrebarii de ridicarea unor noi puteri, precum China.

De altfel, G8 este un club exclusivist, format in anii '70, dupa socurile petroliere, pentru a coordona mai bine politicile economice ale tarilor democratice si industrializate, este subminat de economiile emergente, precum China, Brazilia si India.

La ultimul summit G8, care a avut loc la Aquila, marii lideri ai lumii au cazut de acord ca pe viitor problemele internationale trebuie dezbatute in alte conditii, la masa cu alte tari.

Presedintele brazilian Lula si cel francez, Nicholas Sarkozy, au propus ca G8, G5 si G6 - Australia, Brazilia, India, Japonia, Uniunea Europeana si Statele Unite - sa fie stranse in G14 cat mai repede posibil.

Astfel, noul format ar cuprinde G8, tarile emergente membre G5 (Africa de Sud, China, India, Brazilia si Mexic) si o tara invitata.

Insa acesta formula ar exclude numeroase economii importante din Africa, America Latina, Asia si lumea araba. Acest aspect explica ascensiunea fulminanta din ultimele luni a G20, din care fac parte G8, G5, Argentina, Australia, Indonezia, Arabia Saudita, Coreea de Sud, Turcia si Uniunea Europeana.

De la inceputul crizei economice, gruparea care a preluat fraiele a fost G20, implementand, de exemplu, o reglementare a pietelor financiare. Dar acest grup extins ar putea sa intampine repede probleme. Acesta este, de exemplu, punctul de vedere al laureatului Premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz, care cere de mult timp "un G192", care sa reuneasca toate statele membre ONU.

G8 are, insa, si el sustinatorii lui: premierul japonez Taro Aso a declarat ca acest format redus ar putea juca in continuare un rol de promotor.

O alta idee, sugerata de Polonia, este ca executivul UE, Comisia Europeana, ar trebui sa reprezinte UE in cadrul G20. Uniunea Europeana este reprezentata in mod oficial in cadrul reuniunilor G20 de tara ce detine presedintia UE la momentul respectiv si de Banca Centrala Europeana (BCE).

La summiturile sau la reuniunile G20 tarile europene care participa de obicei sunt Marea Britanie, Franta, Germania, Italia si, ocazional, Spania.

Deocamdata, nu foarte multi lideri sunt dispusi sa renunte la grupurile lor de influenta, sa creeze altele (ca G14) sau sa primeasca noi tari in mecanismul international de decizie. Dar este sigur ca in marile foruri mondiale deciziile se iau pe multe voci, iar Europa nu este destul de unita pentru a le influenta.

De exemplu, una dintre cele mai comentate prezente in G8 a fost cea a Italiei, a carei influenta mondiala nu este nici pe departe la fel de mare ca cea a Chinei sau a Indiei.

Oare cand vor fi in stare liderii lumii sa se uneasca pe o singura voce si sa spuna: "Yes, we can". Adica, da putem ajunge la un consens, putem sa ne adaptam realitatilor secolului in care traim si putem sa lasam orgoliile la o parte pentru a restabili ordinea mondiala si pentru a depasi efectele crizei?

Care credeti ca ar trebui sa fie formula G-ului care sa conduca lumea?

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...