Editorial: Exercitiu de supravietuire

Cine reuseste sa-si depaseasca starea de greata, devenita, datorita exercitiului de-a privi lupta politica, reflex conditionat, poate purcede la o analiza aducatoare la invataminte.

Asta deoarece campul de batalie de la televizor poate reprezenta o lectie de supravietuire pentru orice cuget chinuit de intrebari, iar la finalul analizei, lozul e castigator. La revedere, om captiv in sentimente, bun venit, invingatorule!

In primul rand niciodata, cu nici un prilej, nu trebuie sa arati ceea ce ai in cap. Si mai cu seama ce crezi despre ce ai in cap. Iar exemplul lui Emil Boc e graitor: nu am discutat decat idei, mai avem pana punem si nume pe hartie. In loc de "mumele lor, vor cele mai multe minstere ordonatoare de credit in relatia cu UE" sau "decat sa o accepte pe Macovei la Justitie mai bine-si taie o mana si-si dau cu ea in cap".

Odata ce ai convins toata suflarea ca ascuti coasa iarna (n-a reusit, ca nu e nimeni cretin, dar totul se rezuma la cat de repede reusesti sa editezi fraze, iar Boc e doctor in materie), iei suma simtirii, de regula avand ca rezultat starea de naucire, si amplasezi un aparat care toarna beton de jos in sus. Iar toata lumea va pune botul.

In orice imprejurare, chiar daca ti-ai construit coliba in punctul unde se formeaza tornadele, esti in aval de digul care se rupe mereu si ai hornul plin de calti, zambeste, maine e o zi viitoare, si toti nenorocitii care adorm cu imaginea ta spanzurata in podul surii te vor intampina ca si cand le-ar fi murit o matusa miliardara in America.

Cu prima lectie invatata, deprinzi apoi arta negocierii: stai in genunchi cu mana intinsa, zici ca te-au pus copiii, care-ti plang acasa de foame, si zici ca ai facut un compromis. Dar, dupa cum bine deschidea o categorie Madalin Voicu, daca pornesti la targ si aduci in plasa un pui de arici pe care scrie vitel se cheama ca esti negustor prost, iar targovetul te-a ametit.

Cum sa le impaci? Minti. Numai ca daca toata lumea se da fata mare si arata urmele centurii de castitate, omenirea piere. Iar altfel se cheama ca exista? Si cum pana la urma, indiferent pe unde ai coti-o, ajungi intr-un cerc vicios, deoarece toata lumea minte si croseteaza botosei in timp ce-si mangaie arma, din inchisoarea unde esti si sarman, si gingas, nu ai decat o iesire: adevarul.

Si inchizi televizorul. Pe considerentul ca daca esti lipsit de simtire treci pe langa ghiocei fara sa ti se lipeasca de retina frumusetea nascuta din puritate. Si deoarece pentru satisfacerea intereselor tuturor nu exista suficient material, si mereu cineva ramane in fundul gol.

Si nu se cheama ca nu ai supravietuit. Ca pana la urma, sentimentul ca esti viu nu rezulta din masurarea pulsului, ci din constiinta faptului ca are valori constante.

Iar lectia de la televizor, pe care din fericire tinerii nu o iau de buna, deoarece nu-i intereseaza, nu se repercuteaza asupra natiunii. Altfel am fi niste vite care si-au trimis in frunte pe cei care au talangile cele mai stralucitoare.

Cristian Mihai Chis

Criză de râs la o televiziune, în direct. Relatarea unui conflict în familie a provocat amuzamentul general VIDEO

O prezentatoare TV din Polonia a izbucnit în râs în timpul unei transmisiuni în direct, ascultând povestea unui reporter despre o ceartă în familie pe teme politice. Incidentul a avut loc pe...

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...