Iohannis a sesizat, vineri, la CCR legea care vizeaza unele masuri privind republicarea actelor normative in Monitorul Oficial

Presedintele Klaus Iohannis a sesizat, vineri, la Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) legea care vizeaza unele masuri privind republicarea actelor normative in Monitorul Oficial.

"Consideram ca, prin modul in care a fost adoptata, precum si prin continutul sau normativ, legea dedusa controlului de constitutionalitate contravine unor norme si principii constitutionale", se arata in sesizarea la CCR.

Actul normativ pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative si pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al Romaniei a fost transmis de Parlament presedintelui Iohannis, in vederea promulgarii, pe 21 decembrie.

Legea prevede ca republicarea legilor, ordonantelor si a hotararilor de Guvern cu caracter normativ se va face la aceeasi data cu publicarea actului normativ de modificare si/sau de completare. In acest sens, in sesizare se arata ca legea reglementeaza reguli distincte pentru fiecare dintre actele normative mentionate, precum si o serie de norme comune acestora, care se vor aplica incepand cu 1 ianuarie 2022, data pana la care actul normativ instituie o serie de dispozitii cu caracter tranzitoriu. De asemenea, atat pentru perioada tranzitorie, cat si dupa momentul intrarii in vigoare, legea mentionata cuprinde si dispozitii referitoare la atributiile tuturor autoritatilor publice implicate in procedura republicarii.

Seful statului precizeaza ca legea criticata cuprinde reglementari ce vizeaza atat organizarea, cat si functionarea Consiliului Legislativ, care insa au fost adoptate cu incalcarea prevederilor din Legea fundamentala.

Presedintele Iohannis subliniaza ca legea instituie reguli derogatorii speciale in materie de republicarea actelor normative inclusiv pentru perioada tranzitorie, aplicabila pana la data de 1 ianuarie 2022. De asemenea, el mentioneaza ca alaturi de normele derogatorii ce privesc functionarea Consiliului Legislativ, legea criticata instituie, la randul sau, norme derogatorii in privinta organizarii Consiliului Legislativ.

El arata ca prevederea care instituie obligatia Consiliului Legislativ de a-si infiinta o structura proprie de specialitate pentru republicarea actelor normative reprezinta in fapt o interventie legislativa in organizarea acestei autoritati constitutionale, care tehnic-legislativ se putea realiza fie printr-o modificare expresa a Legii nr. 73/1993, lege cu caracter organic, fie ar fi trebuit ca legea criticata - intrucat se circumscrie sferei organizarii Consiliului Legislativ - sa fie adoptata cu majoritatea ceruta de Legea fundamentala pentru legile organice.

"Aceasta lege a fost adoptata ca lege ordinara, desi contine sub aspectul criteriului material prevederi care apartin domeniului legii organice. In aceasta situatie, in ceea ce priveste legea criticata, legiuitorul nu a respectat procedura constitutionala de adoptare a legilor organice. In consecinta, prin faptul ca nu a adoptat legea cu majoritatea ceruta de norma constitutionala, Parlamentul nu a respectat limitele domeniului legii organice prevazute de art. 73 alin. (3) lit. t) raportat la art. 79 alin. (2) din Constitutie, incalcand astfel, prevederile art. 76 alin. (1) din Legea fundamentala, viciu procedural ce atrage neconstitutionalitatea legii supuse controlului de constitutionalitate in ansamblul sau", sustine Iohannis.

Seful statului mai arata ca legea trebuia sa fie adoptata de Senat in calitate de for decizional, deoarece cuprinde aspecte ce vizeaza functionarea Consiliului Legislativ.

"Prin amploarea modificarilor realizate si prin continutul acestora, legea criticata a fost adoptata cu incalcarea principiului bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat in jurisprudenta CCR, forma adoptata de Camera decizionala cuprinzand modificari majore de continut, iar configuratia acesteia fiind semnificativ diferita atat fata de cea adoptata de prima Camera sesizata, cat si fata de forma initiatorului, viciu procedural ce atrage neconstitutionalitatea legii criticate in ansamblul sau", adauga presedintele Iohannis.

El mentioneaza ca legea contine dispozitii care stabilesc aceleasi reguli pentru toate categoriile de legi adoptate de Parlament, fara a face vreo distinctie intre acestea si fara a stabili norme diferite in functie de tipul acestora.

Seful statului sustine ca prevederile modifica implicit dispozitiile din Legea fundamentala si considera ca legea criticata incalca si procedura revizuirii Constitutiei, aspect ce atrage neconstitutionalitate in ansamblu a legii.

Presedintele Iohannis arata ca prin legea dedusa controlului de constitutionalitate, avizul negativ al Consiliului Legislativ emis in materia republicarii actelor normative capata un caracter de aviz conform si apreciaza ca se incalca legea fundamentala prin "alterarea rolului constitutional al Consiliului Legislativ care, prin aceasta lege, din organ consultativ de specialitate al Parlamentului devine o autoritate cu competente decizionale in privinta republicarii actelor normative".

El precizeaza ca din analiza legii criticata, rezulta ca singurele entitati sa se pronunte cu privire la forma republicabila a actelor de baza respective sunt comisiile permanente ale Camerei Deputatilor sau ale Senatului, acestea trebuind sa aiba in vedere atat avizul negativ al Consiliului Legislativ asupra formei republicabile a actului, cat si masurile legislative necesare pentru republicarea legii, transmise cu acest scop de catre Departamentul Legislativ al Camerei Deputatilor sau al Senatului.

"Avand in vedere toate aceste aspecte, rezulta ca legiuitorul a conferit comisiilor permanente ale celor doua Camere un rol esential, decizional, cu privire la forma republicabila a legilor de baza, ceea ce contravine rolului constitutional al Parlamentului si al comisiilor permanente", subliniaza Iohannis.

Astfel, considera ca, pe de o parte, prin conferirea comisiilor permanente a acestei atributii de decizie cu privire la forma republicabila a legii de baza, legea criticata ofera o supradimensionare a rolului comisiilor de lucru ale Parlamentului prin atribuirea unor efecte mult sporite actelor pe care aceste organe de lucru le adopta, ceea ce excedeaza cadrului constitutional si regulamentar in care acestea activeaza, si, pe de alta parte, echivaleaza cu o deturnare a rolului Parlamentului, in ansamblul sau, ca organ reprezentativ suprem al poporului roman, care beneficiaza de o legitimitate originara, fiind exponentul intereselor intregii natiuni. Senatul si Camera Deputatilor sunt singurele corpuri deliberative prin care Parlamentul isi indeplineste rolul si atributiile constitutionale, iar nu comisiile permanente.

Seful statului mai arata ca legea contine si dispozitii neclare si nu se coreleaza cu alte acte normative aflate in vigoare si chiar promoveaza solutii normative ce se exclud reciproc prin raportare la dreptul pozitiv.

El solicita CCR sa admita sesizarea de neconstitutionalitate si sa constate ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative si pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al Romaniei este neconstitutionala in ansamblul sau.

Marcel Ciolacu acuza guvernul ca vrea sa vanda companiile de stat. "Iohannis sa nu fie partas la acest furt!"

Prima țară europeană care a legalizat schimbarea sexului reduce vârsta de la care se poate face intervenția la 16 ani

Parlamentul Suediei a adoptat o lege care reduce vârsta minimă pentru schimbarea legală a sexului de la 18 la 16 ani şi facilitează accesul la intervenţii chirurgicale. Legea a fost...

Iohannis încă așteaptă un răspuns la candidatura sa la NATO. "Negocierile nu se fac publice"

Chestiunile NATO nu se discută în public, iar negocierile nu se fac publice, a declarat, miercuri, 17 aprilie, la Bruxelles, preşedintele României Klaus Iohannis. El a precizat că,...