L'Etat, c'est moi!

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Duminica, 30 August 2009, ora 13:47
5688 citiri
L'Etat, c'est moi!
Foto: Anti-plicti.blogspot.com

O vie polemica si replici acide a stranit (din nou) presedintele Traian Basescu atunci cand a aratat, intr-un comunicat pe tema speculatiilor privind transporturi ilegale de armament si legaturi cu organizatii teroriste (ale fratelui preseidntele cu stiinta/acceptul lui Traian Basescu), ca "... unii politicieni si persoane asociate acestora desfasoara o campanie de discreditare sistematica a unor institutii ale statului".

Adica cum? A-l ataca si discredita pe presedinte, echivaleaza cu a ataca si a discredita insusi statul roman? "L'Etat, c'est moi!" a spus Regele Soare, dar noi suntem o preafrumoasa republica democratica.

Ludovic al XIV-lea folosea expresia ca pe o sinteza a centralismului regimului sau. Statul sunt eu, insemna pentru el: "eu sunt puterea absoluta si discretionara". Aplecarea catre democratie/autoritarism a lui Traian Basescu este, desigur, discutabila, insa, oricat de mult am intinde interpretarea recentelor sale afirmatii, ele nu se refera la asa ceva.

Discutia este cu totul alta si pe deplin justificata, atat timp cat una dintre institutiile statului, invocate de Traian Basescu, este Presedintia. Asadar, in ce masura atacul la un inalt reprezentat al unei institutii corodeaza si institutia? In ce masura poate exista o disociere clara intre institutie si reprezentantul sau?

In mod ideal, aceasta disociere ar trebui sa fie posibila. Practic insa, ea este cu atat mai dificila cu cat vorbim despre o institutie mai importanta, chiar imposibila la cel mai inalt nivel. Asta se intampla cam peste tot in lume, dar in mod special intr-o tara in care totul este tratat atat de personal si mult prea putin institutional.

Cred ca, intr-adevar, orice atac la presedintele Romaniei implica, inevitabil, si institutia prezidentiala, de la aspecte marunte, la cele mai importante. Presedintele este cel mai important reprezentant al insusi statului roman, cel mai important purtator de imagine, interna si externa, teoretic, cel mai important reper si exemplu. Orice detaliu referitor la el ricoseaza asupra institutiei, de la cuta de pe sacou, la dezvaluiri de maxima gravitate.

Asta nu inseamna in niciun caz ca presedintele sa fie scutit de critici sau dezvaluri, vezi Doamne, ca sa nu lezam imaginea tarii. Nici poveste! Tocmai ele sunt garantia ca demnitatea cea mai importanta a statului este mereu sub observatie si cat mai putin expusa riscului de o lua razna. Cu conditia sa fie corecte si fundamentate.

Coincidenta dintre institutie si titular obliga la o maxima responsabilitate din partea tuturor celor care il vizeaza pe cel mai inalt demnitar in stat.

Nu poti vorbi despre presedinte oricum si orice, in orice termeni. Iar acuzatiile grave neprobate, de tipul celor recent formulate de Sorin Rosca Stanescu, sunt inacceptabile pentru ca suspiciunile nefondate se rasfrang inevitabil asupra institutiei si, implicit, asupra statului roman.

Sa ne gandim ca, macar din punctul de vedere ale liderilor NATO, mai putin obisnuiti cu balacareala sinistra si generalizata din Romania, traficul de arme catre teroristi nu ar fi facut de un oarecare Mircea Basescu, ci de fratele presedintelui Romaniei, seful suprem al armatei acestei tari, ceea ce pune in discutie chiar credibilitatea Romaniei ca tara NATO.

Asadar, din acest punct de vedere, Traian Basescu are dreptate si nicio miza electroala nu justitifica atata iresponsabilitate.

Exista si reversul medaliei, la fel de important

Reprezentatul unei institutii de maxima importanta in stat trebuie sa fie el insusi constient ca orice gest al sau, cum spuneam, de la cuta de pe sacou, pana la aspectele cele mai grave, nu il implica doar ca persoana, ci se rasfrange asupra institutiei. Pe timpul mandatului cel putin, un presedinte de tara nu-si mai apartine decat in foarte mica masura.

Cati dintre inaltii demnitari romani din ultimii 20 de ani, inclusiv Traian Basescu, au avut sau au constiinta identificarii cu functia si institutia? Niciunul, absolut niciunul, iar actualul presedinte nu face exceptie.

Si nu ma refer doar la glume proaste si limbaj adesea trivial, ci si la anturaj, gesturi, la gestionarea imaginii publice, la respectarea principiilor si a greutatii cuvantului, dar si la relatia cu alte institutii ale statului.

De la presedinte in jos, reprezentantii institutiilor, ca se numesc parlamentari, ministri, primari, pana la ultimul functionar public, sunt primii care calca in picioare respectul datorat institutiei pe care o reprezinta. Si atunci, cum pot pretinde respect ?

Peste timp si dintr-o cu totul alta perspectiva, da, fiecare inalt demnitar ar trebui sa aiba scrijelit pe creier: "L'Etat, c'est moi!".

„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Primarul de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, este cotat cel mai bine în majoritatea sondajelor de opinie pentru a câștiga Primăria Capitalei. El este văzut adesea „pe teren”,...
#LEtat cest moi, #Traian Basescu institutii stat, #scandal arme Basescu, #campanie discreditare institutii stat , #stiri politice