Razboi cu America?

Comentariu de Bogdan Chirieac

Doua evenimente, aparent fara legatura unul cu celalalt, au avut loc vinerea trecuta: la Bruxelles, presedintele Romaniei, Traian Basescu, sustinea o conferinta de presa dupa reuniunea la nivel inalt a sefilor de stat sau de guvern din UE. La Chicago, presedintele ales al Statelor Unite, Barack Obama, isi rostea primul sau discurs in aceasta calitate.

La Bruxelles, presedintele Basescu a povestit ce s-a discutat in spatele usilor inchise: "Europa isi manifesta vocatia de a deveni liderul economic mondial"; "tratatul de la Bretton-Woods nu mai este de actualitate"; "rezervele mondiale trebuie constituite nu doar in dolari, ci si in euro".

Pentru cei care se pricep sa citeasca printre randuri, rezulta ca Europa a declarat, vineri, 7 noiembrie 2008, razboi Statelor Unite ale Americii. Desigur, este vorba despre un razboi economic, menit sa puna capat, in viziunea unor europeni, suprematiei economice mondiale a Statelor Unite.

Suparati ca Wall Street -ul a daramat lumea, presedintele Sarkozy si premierul Berlusconi au hotarat ca e momentul sa atace America. Un prim pas urmeaza sa fie facut la reuniunea G20 din 15 noiembrie de la Washington. Prima reduta atacata va fi FMI-ul.

America detine 17,5 la suta din Fond, dar deciziile se iau cu minimum 85 la suta din voturi. Cu alte cuvinte, SUA pot bloca orice decizie a FMI, si asta in momente in care chiar este nevoie de interventia distinsei institutii financiare.

Mai departe, la Bruxelles s-a constat ca America nu a reusit sa disponibilizeze decat 700 de miliarde de dolari transfuzie de bani in organismul financiar, in timp ce Europa a deblocat deja 1.500 de miliarde de euro. S-ar dori, de asemenea, cotatii in euro la materiile prime si energie, ca si constituirea de rezerve in moneda europeana in tari precum China, in a carei trezorerie se gasesc 1.600 miliarde dolari.

Produsul Intern Brut al celor 15 state din zona euro se apropie de PIB-ul american. Impreuna cu Marea Britanie, cateva tari nordice si tarile central si est-europene, acest produs este depasit. Dupa criza financiara, a carei responsabilitate revine americanilor, multi lideri importanti din Europa s-au suparat foarte tare.

Intre ei, dna Merkel, care conduce de trei ani si jumatate un guvern imposibil - format din crestin-democrati si social-democrati - si care, acum doua luni, se bucura de 110 la suta din simpatia germanilor. In prezent, dna cancelar isi vede sensibil diminuate sanse de a mai fi realeasa la scrutinul de anul viitor.

Momentul atacului nu este rau ales. La Chicago, Obama si-a sustinut primul discurs, fapt ce a confirmat, in buna masura, cele mai negre temeri ale expertilor: noul presedinte american este, ca si guvernatorul Arnold Schwarzenegger din California, de exemplu, un produs suta la suta al Hollywoodului.

Intorcand capul fix la cinci secunde in stanga si in dreapta, alesul Obama a continuat un discurs electoral care nu-si mai avea rostul; aceleasi stereotipuri ca si in campania electorala, ori Obama a castigat deja aceasta campanie.

Mesajul sau trebuia sa contina cu totul altceva, un semnal de forta si de actiune. Intre timp, industria auto din SUA a anuntat ca fara 65 de miliarde de dolari de la stat intra, practic, in faliment. Gigantul AIG a papat toti cei 135 de miliarde donati deja de Washington si i s-a facut din nou foame.

Problema cu banii de la stat, despre care americanii ne-au invatat ca nu este bine sa-i dam, nici in Europa si nici in Romania, este ca, din momentul in care ei incep sa curga, toata lumea ii vrea...

Faptul ca America este, astazi, la reanimare nu inseamna neaparat ca demersul intempestiv al Europei, facut fara o consultare indelungata si negociere cu marele bolnav al planetei, va reusi.

Chiar in situatia sa actuala, in multe domenii America este mai coerenta decat Uniunea Europeana, care nu a reusit sa-si puna la punct nici macar o Constitutie comuna, o politica externa si de aparare comuna sau o administratie comuna, cat de cat eficienta.

Faptul ca se imprastie euro in stanga si in dreapta nu inseamna neaparat unitate europeana.

Romania ajunge, astfel, din nou, la un moment de rascruce. Presedintele Basescu nu poate renunta la commitmentul sau pentru Statele Unite, chiar daca Europa a tras deja prima lovitura de tun peste ocean. Acest lucru ar face Romania la fel de putin credibila si impredictibila, asa cum a fost de atatea ori in istoria sa.

In acelasi timp, presedintele tocmai participase la o intalnire a Uniunii Europene, nu a Statelor Unite ale Americii. Comertul si bunastarea Romaniei tin in cea mai mare masura de Europa, nu de America.

Poate de aceea, presedintele a facut, in conferinta sa de presa, un adevarat balet diplomatic, de care nu-l credeam in stare. Incepand cu aceasta saptamana, vom vedea urmarile conferintei de la Bruxelles. Nu sunt vesti bune pentru nimeni. Nimeni nu stie cat ar fi durat criza financiara fara un conflict UE-SUA.

Cu siguranta insa, acum, odata cu inceperea luptei pentru suprematie economica mondiala, ea va fi mult mai indelungata.

Mai mult, costurile ce urmau oricum sa fie achitate de saraci si de cei in curs de dezvoltare, ar putea fi, acum, platite, si de saracii din interiorul celor doua mari blocuri: in cazul Europei, cei aflati in Estul continentului.

Comentarii explozive: Europa, nu NATO ar trebui să trimită trupe în Ucraina. Care ar fi rolul lor

În Europa a fost încălcat un tabu: în urmă cu doar câteva luni, ar fi fost de neconceput ca liderii europeni să propună trimiterea trupelor lor în Ucraina. Dar, recent, președintele...

Europenii, neputincioși în a întări apărarea antiaeriană a Kievului. ”Dacă americanii ne-ar putea trimite sisteme Patriot”

Mai multe țări, inclusiv Franța, sunt reticente în a se despărți de sistemele lor de apărare avansate, chiar dacă secretarul general al NATO a încurajat capitalele europene să transfere...