Lucian Romaşcanu, ministru propus pentru portofoliul Cultură, a primit miercuri aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate din Parlament reunite, cu 15 voturi „pentru”, 3 „împotrivă” şi o abţinere.
Romaşcanu, care a deţinut funcţia de ministru al Culturii în Guvernul lui Mihai Tudose (iunie 2017 - ianuarie 2018), a declarat: „Ceea ce poate a ţinut în loc dezvoltarea României în toţi aceşti ani post-revoluţionari a fost lipsa de continuitate. Nu pot decât să îmi doresc un mandat cât de cât lung, dar politica este peste dorinţele noastre, pentru că sunt lucruri de făcut şi chiar dacă nu există o contiuitate în mandatele individuale, eu sper să preiau din ceea ce s-a întâmplat bine, cu viziune, până acum şi să ducem mai departe, astfel ca următorul (ministru, n.r.) care va veni, indiferent cât de scurt îmi va fi mie mandatul, să să aibă nişte direcţii pe care să le urmeze”.
El a trecut în revistă priorităţile: „Indiferent de guvern, cea mai importantă este finanţarea”. Obiectivul este 0,1% din PIB, de care Ministerul Culturii s-a apropiat doar în Anul Centenarului, când finanţarea a fost suplimentată pentru evenimente, după cum a explicat el. „Deşi anul care urmează are nişte cifre destul de limitate, mi-aş dori să îmi conving colegii din Guvern să ajungem măcar la 0,1% din PIB, iar în următorii opt ani sperăm, visăm, la un 1%”.
Romaşcanu a remarcat faptul că industria creativă din România aduce „vreo 3,5% din PIB”.
Prioritar este ca la bugetul asigurat de stat să se adauge surse suplimentare de venituri. El propune ca Loteria să organizeze extrageri suplimentare, cu destinaţie strict culturală.
În planul său, odată cu aceste venituri, se află efectuarea de lucrări de restaurare şi inaugurări de spaţii culturale.
O altă prioritate „extrem de importantă” o reprezintă implementarea schemelor de ajutor, în contextul pandemiei. „Eele există desenate, există şi destinaţiile, trebuie să vină banii, pentru că sectorul cultural a fost cel mai afectat în această perioadă (...) Instituţiile culturale trebuie să îşi desfăşoare activitatea”.
Dintre programele aflate în pregătire, el a subliniat „Timişoara - Capitală Europeană a Culturii”.
„Are nevoie de finanţare, de o structură care să se ocupe cu dedicaţie, profesionalism şi eficienţă pentru acest program. Pandemia a jucat şi un rol bun - ne-a scăpat de anul în care trebuie să se întâmple, când puteam să dăm un mare rateu, şi mai avem timp să punem lucrurile la punct”.
Romaşcanu a spus că primarul Timişoarei, Dominic Fritz, trebuie să se implice mai mult decât până acum, să îşi asume un rol mai important, „de conducător al forului local care gestionează acest lucru”.
„Ne dorim să avem statutul lucrătorului cultural, să avem într-un final Codul Patrimoniului, făcut cu finanţare nerambursabilă, Legea managementului instituţiilor publice de cultură, care se află acum în Parlament, cred că e în Camera Deputaţilor acum, şi care trebuie implementată, coractată dacă e cazul, şi, bineînţeles, Legea voucher-elor culturale, care trebuie să asigure accesul la cultură şi al celor mai puţin, cum să spun, înlesniţi financiar”.
Întrebările care i-au fost adresate au vizat depozitele de carte de la Biblioteca Naţională a României, despre Codul Patrimoniului - despre care a spus că este „aproape gata, din păcate întârziat vreo doi ani”.
Ministrul propus a subliniat: „Aparent, pleci cu o prioritate de aici, dar când ajungi acolo (la minister, n.r.) şi încep să îţi vină oameni în birou, constaţi că nevoile sunt peste tot”
El a făcut şi un apel către societate: „Nu vă opriţi din ideea de a sponsoriza cultura. Este treaba ministerului, dar acesta este un apel către toţi cei care iubesc arta - să contribuie la dezvoltarea ei. Peste tot în lume, privatul joacă un rol important în finanţarea actului cultural şi dacă se poate noi vom încerca să facem legea mult mai atractivă pentru sponsori”.
Miniştrii propuşi să facă parte din Cabinetul Nicolae Ciucă sunt audiaţi miercuri în comisiile parlamentare de specialitate.