"Sindromul Elena Ceausescu" vs. egalitatea de gen. Ce sanse are o femeie la alegerile prezidentiale? Interviu

Joi, 21 August 2014, ora 13:20
8138 citiri
"Sindromul Elena Ceausescu" vs. egalitatea de gen. Ce sanse are o femeie la alegerile prezidentiale? Interviu

Doua femei - Monica Macovei si Elena Udrea - si-au anuntat pana acum intentia de a intra in cursa pentru cea mai inalta functie din stat.

Totusi, in actualul Parlament, desi mamut, femeile au castigat doar 68 de mandate, din totalul de 588, respectiv 11,5%. Fata de primul Legislativ postdecembrist, procentul mandatelor detinute de femei s-a dublat. Chiar si asa, comparativ cu restul statelor europene, aceste cifre arunca tara noastra pe locul sase in ceea ce priveste procentul femeilor in Parlament.

Pe de-o parte, explica Elena Brodeala, cercetator in problema egalitatii de gen in Romania, avem de-a face cu "sindromul Elena Ceausescu"; sindromul potrivit caruia femeile sunt menite sa aiba o influenta negativa in politica romaneasca, asa cum Elena Ceausescu a avut asupra politicii vremii, iar femeile nu sunt alese in functii politice. Pe de alta parte, se pare ca egalitatea de gen in societatea romaneasca incepe sa fie internalizata ca o valoare europeana, iar romanii pot si vor sa voteze femei.

In acest context, ce sanse are o femeie sa fie aleasa presedinte al Romaniei in 2014?

Remarcati recent ca Romania nu a avut niciodata o femeie presedinte sau un prim-ministru si, in prezent, doar 11,5% din mandatele de parlamentar sunt detinute de femei. In acest context, ce sanse are o femeie la alegerile prezidentiale?

Discriminarea de gen in Romania este un aspect extrem de ingrijorator, iar sub-reprezentarea femeilor in politica reprezinta doar varful aisbergului. In ultimul raport al Forumului Economic Mondial cu privire la decalajul de gen Romania se plaseaza pe locul 70 din 136 de state, dupa multe state asiatice sau africane precum Uganda, Namibia sau Kazahstan. Mai mult, dintr-un studiu al Institutului European pentru Egalitate de Gen reiese ca Romania are cel mai scazut nivel de egalitate de gen din Uniunea Europeana. Din punctul meu de vedere aceste date spun foarte multe despre prejudecatile si stereotipurile de gen care exista in societatea romaneasca si cred ca este putin probabil ca aceste prejudecati si stereotipuri sa nu influenteze electoratul cand vine vorba de alegerea unei femei presedinte.

Traian Basescu: Si in politica exista dame de companie, iar factura minciunii se plateste scump

In plus, trebuie avut in vedere faptul ca practic chiar si exercitarea dreptului de vot de catre femei are o istorie relativ recenta in Romania. Daca dreptul de vot a fost acordat femeilor in 1938 sub dictatura regala a lui Carol al II-lea, primele alegeri libere la care femeile au avut dreptul de a alege au avut loc dupa caderea comunismului in 1990. Pe langa acest fapt, procentul de 11,5% de reprezentre a femeilor in Parlament reprezinta cea mai ridicata cifra de reprezentare a femeilor in istoria post-decembrista a Romaniei. Cred ca aceasta slaba traditie de promovare si exercitare a drepturilor femeilor in Romania este un alt aspect pentru care femeile nu au inca sanse egale de a fi alese presedinte.

Pe de alta parte, sanse ca Romania sa aiba o femeie presedinte exista. Sa avem in vedere faptul ca daca reprezentarea femeilor in Parlamentul Romaniei este de 11,5%, reprezentarea femeilor in Parlamentul European a fost mereu mult mai buna. De exemplu, intre 2009 si 2014 procentul femeilor care au reprezentat Romania in Parlamentul European a fost chiar deasupra mediei europene de 35,1%. Acest lucru indica o ambivalenta a electoratului fata de femeile-candidat la functii politice.

Pe de o parte avem de-a face cel mai probabil cu ceea ce politologii si sociologii romani numesc "sindromul Elena Ceausescu"; sindromul potrivit caruia femeile sunt menite sa aiba o influenta negativa in politica romaneasca, asa cum Elena Ceausescu a avut asupra politicii vremii, iar femeile nu sunt alese in functii politice. Pe de alta parte, se pare ca egalitatea de gen in societatea romaneasca incepe sa fie internalizata ca o valoare europeana, iar romanii pot si vor sa voteze femei.

Daca in 2014 o femeie ar fi aleasa in functia de presedinte, ea ar deveni a treia femeie presedinte a unui stat membru in Uniunea Europeana alaturi de Dalia Grybauskaite, presedinte al Lituaniei si Marie-Louise Coleiro Preca, presedinte al Maltei. Asa ca, in ce masura o femeie are sanse sa devina presedinte al Romaniei cred ca depinde si de gradul de constiinta europeana al poporului roman, ceea ce e destul de greu de apreciat.

Femeile din Forta Civica: "Rolul nostru e sa crestem copii" vs "Vrem o Merkel a Romaniei"

Sunt unele femei in politica ce spun ca cele mai dure atacuri le-au primit tocmai de la femei, dincolo de discriminarea facuta de barbati. Cum ati descrie lupta in politica dintre femei, avand in vedere ca deja doua femei si-au anuntat intentia de a intra in cursa pentru Cotroceni? Este mai mult misoginism in politica decat in alte domenii?

Politica nu este doar dominata de barbati, dar luptele politice au si o miza mult mai mare si anume puterea publica care a fost in mod traditional asociata masculinitatii. Cred ca exact aceaste lucruri fac politica un domeniu dominat de mai mult misoginism decat alte domenii, iar multi care intra in politica trebuie sa se adapteze. La fel si femeile. De cele mai multe ori a fi femeie in politica inseamna a adopta atitudini si comportamente considerate "barbatesti". Cred ca asta face multe femei sa adopte atitudini misogine; atitudini poate chiar mai misogine decat ale multor barbati ce le ajuta sa isi confirme adaptarea si abilitatea de a face fata mediului politic.

Trebuie avut in vedere ca a fi femeie in politica nu inseamna in mod automat a avea atitudini feministe, sau egalitate daca vreti, asa cum a fi barbat in politica nu te face in mod automat misogin. Sa nu uitam ca in definitiv, in cele mai multe cazuri, cei care au votat pentru acordarea dreptului de vot al femeilor au fost barbatii, asa cum sufragetele au intampinat rezistenta nu numai de la barbati, dar si de la femeile pentru ale caror drepturi luptau.

Care ar fi tabloul femeii care isi doreste o cariera in politica? Ce calitati ar trebui sa aiba o femeie pentru a fi votata presedinte al Romaniei?

Din pacate, in mod general si nu doar in Romania, mediul politic a fost construit de catre barbati dupa model barbatesc ceea ce din start exclude femeile si atributele asociate feminitatii. Valorile si calitatile de care ai nevoie sa reusesti in politica sunt valori si calitati asociate in mod traditional cu masculinitatea. Politica cere atribute precum curaj pentru a te inrola in lupta pentru putere, spirit de competitie, dorinta si disponibilitate pentru confruntari directe si agresive sau puterea de a te impune dincolo de puterea argumentelor pe care le folosesti. In plus, cariera politica implica disponibilitatea de a petrece majoritatea timpului in public departe de sfera privata a familiei.

Prea putine femei in politica romaneasca

Ceea ce inseamna ca pentru ca o femeie sa reuseasca in politica ea trebuie sa isi insuseasca atribute si calitati barbatesti, iar pe langa aceasta trebuie sa fie pregatita sa faca fata atacurilor datorate faptului ca si-a iesit din rolul sau de femeie. Sau, ca majoritatea femeilor din Romania si spre deosebire de majoritatea barbatilor din Romania, o femeie care vrea sa aiba o cariera in politica trebuie sa fie pregatita sa isi asume un dublu rol in sfera publica si in cea privata; sfera privata care in cazul ei trebuie sa faca o buna imagine publica.

Aceasta pentru ca, din pacate, societatea romaneasca are inca standarde duble pentru a judeca o femeie-politician si un barbat-politician. Femeile-politician vor fi mereu judecate mai aspru decat colegii lor barbati. Pe langa criticile pe care li se vor aduce datorita rolului lor in politica, ele vor fi mereu judecate dupa felul cum se imbraca, felul in care isi indeplinesc sau nu rolul de mame si sotii si asa mai departe. Asadar, pana vom reusi sa schimbam cultura politica romaneasca, pentru a reusi in politica femeile trebuie sa fie pregatite sa fie odata "barbate", vorba lui Caragiale, si apoi femei.

Elena Brodeala este cercetator in problema egalitatii de gen in Romania la Institutul Universitar European din Florenta. In trecut a studiat dreptul si problematica egalitatii de gen la Universitatea din Oslo, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu si la Universitatea din Akureyri, Islanda.

Citeste si:
PNL, groparul României
PNL, groparul României
După ce Dacian Cioloș a eșuat în tentativa sa de a forma un guvern, pe surse, s-a auzit că președintele Iohannis i-ar fi cerut lui Florin Cîțu să facă un pas în spate, dar că acesta ar...
Marcel Ciolacu: „Îmi mențin poziția, România nu intră într-o zonă de stabilitate cu un guvern minoritar”. Ședință a liderilor PSD
Marcel Ciolacu: „Îmi mențin poziția, România nu intră într-o zonă de stabilitate cu un guvern minoritar”. Ședință a liderilor PSD
Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat, joi, că în opinia sa România nu va intra într-o zonă de stabilitate cu un guvern minoritar şi nu a dorit să comenteze informaţiile neoficiale privind...
Sursa: Ziare.com
Comentarii
Doresc disparitia PSD
rank 5
DOTTORE MANGLA CUM FRAUDE
rank 5
Ceaușescu Elena câștigă alegerile prin Victor Ponta. Victor, cu