Stanomir a prezentat Raportul Comisiei prezidentiale de analiza a Constitutiei (Video)

Presedintele Comisia prezidentiale de analiza a regimului politic si constitutional din Romania, Ioan Stanomir (foto), a prezentat miercuri Raportul acestei comisii, precizand inca de la inceput ca Administratia prezidentiala nu a influentat activitatea acesteia ci a fost garantul exprimarii pluralismului stiintific.

Stanomir a explicat ca, inca din momentul infiintarii sale, comisia a avut un mandat apolitic, fiind alcatuita din reprezentanti de marca din mediul academic care au avut ca misiune radiografierea actualei situatii din domeniul constitutional.

"Membrii acesteia au indeplinit o tripla exigenta: excelenta intelectuala, reprezentarea diverselor scoli de drept public si lipsa unui partizanat politic", a subliniat Stanomir prezentandu-i pe cei doi presedinti de onoare, Matei Dogan si Aurelian Craiutiu, personalitati emblematice din domeniul academic.

Totodata, Ioan Stanomir a precizat ca aceasta comisie nu a avut sarcina redactarii unei noi Constitutii si nici nu s-a substituit Parlamentului in aceasta privinta.

Presedintele, suspendat doar pentru inalta tradare

Comisia propune modificarea mecanismului care se aplica in cazul suspendarii din functie a sefului statului si instituirea unei singure raspunderi in sarcina acestuia si anume cea pentru inalta tradare, informeaza Agerpres.

"Se poate observa ca mentinerea intacta a actualului regim constitutional, la art. 95 si 96, creeaza premisa dubla a unui blocaj constitutional si a unei tensiuni intre votul referendar si ideea moderna de reprezentare. Efectul ultim este, incontestabil, fragilizarea democratiei constitutionale.

In plus, se poate mentiona ca, in reglementarea actuala, art. 95 nu are corespondent in niciun text constitutional al unei natiuni membre a Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, eliminarea lui apare ca o forma de europenizare constitutionala", se arata in raportul Comisiei prezidentiale.

"Una dintre lectiile crizei constitutionale din anul 2007 este legata de maniera criticabila in care actuala Constitutie reglementeaza raspunderea sefului de stat. Solutia pe care o da sistemul constitutional romanesc in cazul unui conflict intre Parlament si presedinte este, de fapt, o limita implicita a suveranitatii poporului care, chiar daca si in pofida faptului ca este exercitata de Parlament, ii apartine intotdeauna.

O asemenea limitare nu se justifica prin raportarea la felul in care constitutiile democratice, inclusiv cea a Romaniei, se raporteaza la modul in care se manifesta suveranitatea populara. De aici, sentimentul ca intreaga procedura de suspendare din functie a fost una utilizata partizan, cu ignorarea cerintelor minimale ale constitutionalismului", se arata in Raportul de revizuire a Legii fundamentale.

In acest context, Comisia prezidentiala a identificat mai multe solutii, una dintre ele fiind cea care ar implica mentinerea doar a articolului 96 din actuala Constitutie, respectiv punerea sub acuzare initiata de adunari in cazul in care seful de stat se face vinovat de inalta tradare.

Seful statului, judecat de Curtea Constitutionala

"O modificare ar putea fi aceea ca seful de stat ar fi putea fi judecat de Curtea Constitutionala. Principala motivatie a acestei modificari ar tine de rolul acordat acestui organism, anume acela de gardian al Constitutiei.

Fara a face parte din sistemul puterii judecatoresti, Curtea Constitutionala ar putea judeca aceasta infractiune nedefinita penal cu mult mai multa precizie. In acest mod, prin majoritatea calificata ceruta in Parlament la vot si natura instantei de judecata, procedura ar fi una de exceptie legata de maniera in care seful de stat a incalcat indatoririle constitutionale care ii revin", se arata in Raport.

In ceea ce priveste modificarea mecanismului in cazul suspendarii din functie a sefului statului, solutia Comisiei ar implica revizuirea Constitutiei in directia clarificarii modalitatii de functionare a articolului 95, suspendarea din functie "pentru fapte grave prin care se incalca Constitutia" ar fi mentinuta cu introducerea unui element suplimentar.

Potrivit Raportului, trebuie introduse precizarile: votarea suspendarii de catre Camerele reunite cu majoritate absoluta de membri, dupa consultarea Curtii Constitutionale; organizarea referendumului avand ca obiect demiterea sefului de stat; dizolvarea de drept a Camerelor in ipoteza in care presedintele este reconfirmat de natiune prin vot, procedura identificabila si in Constitutia Austriei.

Sistem parlamentar unicameral

"Unicameralismul poate fi justificat prin invocarea unor argumente decurgand din cateva observatii elementare de natura constitutionala si politica: solutia unicamerala este adaptata structurii unui stat unitar care nu cunoaste ramificatia federala; din unghiul de vedere al costurilor ea permite reducerea numarului de parlamentari; organizarea unicamerala poate da nastere unui proces mult mai rapid de adoptare a legilor prin eliminarea redundantelor procedurale; este adecvat ideii de unitate a natiunii", se mai arata in raportul Comisiei prezidentiale.

Potrivit raportului, ceea ce ar trebui sa domine in cazul unei optiuni unicamerale nu este calculul de natura economica, adica reducerea alocatiei bugetare, ci imperativul unui design constitutional echilibrat si inteligent.

Dizolvarea Parlamentului

O alta modificare propusa este cea referitoare la mecanismul de dizolvare a celor doua Camere. "Chiar si in ipoteza in care actualul regim ar ramane nemodificat, una dintre solutiile de deblocare a crizelor ar fi modificarea mecanismului de dizolvare a celor doua Camere. Ar fi vorba, in esenta, de o solutie inspirata partial din Constitutia Republicii a V-a Franceze", se precizeaza in raport.

In opinia membrilor comisiei, conditiile declansarii unei asemenea proceduri ar fi urmatoarele: dizolvarea nu ar putea interveni in primele sau in ultimele sase luni ale mandatului presedintelui; nu ar putea interveni in primele sase luni ale mandatului Parlamentului; nu ar putea interveni in timpul starilor de mobilizare, asediu, razboi sau urgenta si nu ar putea interveni mai mult de o data in cursul unui an.

"In cazul in care, in cursul mandatului sau, presedintele recurge la o a doua dizolvare, mandatul sau inceteaza de plin drept la o luna de la investirea unui guvern. Intr-o asemenea ipoteza se organizeaza alegeri prezidentiale pentru perioada ramasa din mandat, la care presedintele al carui mandat a incetat va putea candida fara a afecta in acest fel prevederea constitutionala care limiteaza la doua numarul de mandate", detaliaza raportul.

Comisia prezidentiala subliniaza ca dreptul la dizolvare nu intareste autoritatea presedintelui, ci acorda un element suplimentar de raspundere in sarcina acestuia.

"Dizolvarea poate oferi ocazia in care natiunea are sansa de a evalua programul prezidential si de a examina oportunitatea acordarii unui sprijin decisiv sefului de stat", se mai sustine in raportul citat.

vezi mai jos Raportul

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...