Polițiștii-torționari de la Secția 16 se fac că nu înțeleg acuzațiile și vor să fie judecați de un tribunal militar FOTO

O parte din cei nouă polițiști-torționari de la Secția 16 din Capitală au contestat pe rolul Curții de Apel București decizia judecătorului de cameră preliminară de a valida legalitatea rechizitoriului prin care au fost deferiți justiției pentru infracțiunile de tortură și lipsire de libertate.

Este vorba despre polițiștii care în septembrie 2020 au fost atât de supărați că doi tineri au avut „tupeul” să le atragă atenția că nu poartă măști de protecție încât i-au încătușat, le-au pulverizat spray iritant în ochi, i-au dus cu mașinile la marginea Bucureștiului, unde i-au bătut pe un câmp și au urinat pe ei.

Tribunalul București a încheiat dezbaterile în cameră preliminară și a decis că poate începe faza judecății pe fond încă din data de 3 decembrie 2021, însă contestațiile formulate de polițiști au ajuns pe rolul Curții de Apel București abia în luna mai.

De atunci, un judecător s-a abținut, Cătălin Nicu n-a avut avocat, iar luni, 6 iunie, apărătorul lui Viorel Șeicaru (foto) a cerut termen pentru a depune niște înscrisuri, așa că procesul se va relua pe data de 20 iunie.

În motivarea deciziei Tribunalului București judecătorul a trecut în revistă apărările formulate de avocații foștilor polițiști.

Polițistele spun că n-au participat, colegii lor se disculpă

Ziare.com prezintă extrase din documentul citat, din care reiese, în esență, că polițistele (Irina Gogoașe, Elisabeta Stancu și Beatrice Turcu) spun că ele n-au participat cu nimic la bătaia celor doi, iar una dintre ele doar a condus mașina.

Pe de altă parte, colegii lor bătăuși - printre care și Viorel Șeicaru, fost sindicalist - invocă tot felul de chichițe legislative: că era normal să fie înarmați în momentul comiterii faptelor, că pe ei ar trebui să îi judece tribunalul militar, nu cel civil și că faptele lor nu sunt descrise suficient de clar în rechizitoriu.

Iată câteva extrase din motivarea judecătorului de cameră preliminară cu privire la susținerile polițiștilor, a căror nume au fost anonimizate:

• „Fapta nu este descrisă într-o modalitate clară și concisă, aptă să permită începerea judecății. În rechizitoriu nu este specificată care este modalitatea concretă în care inculpatul (…) ar fi acționat pentru a lipsi de libertate victima. Din declarațiile martorilor, persoanelor vătămate, a rezultat că inculpatul (…) nu s-a apropiat de autospeciala în care s-a aflat victima, ci dimpotrivă, se afla departe de locul la care s-a întâmplat evenimentele și la dispoziția coinculpatului (…) care îi era superior, a rulat cu mașina cu spatele autovehiculului condus de inculpata (…)”.
• „Solicită să se dispună trimiterea cauzei la (n.r. – Parchet) pentru ca procurorul de caz să indice în ce măsură această acțiune pe care a desfășurat-o inculpatul (…), în sensul de a se deplasa cu o altă autospecială, îmbrăcat în echipamentul de polițist și deținând armamentul din dotare, constituie infracțiunea de lipsire de libertate în mod nelegal, în condițiile în care s-a reținut în rechizitoriu că acesta nu a făcut nici un fel de acțiune în sensul săvârșirii acestei infracțiuni”.
• „Rechizitoriul este nelegal întocmit, având în vedere că organul de urmărire penală ar fi trebuit să fie Parchetul Militar. În acest sens, precizează că în rechizitoriu s-a reținut că filtrul de poliție era format din echipajele de poliție și jandarmi, iar primul care a încătușat cele două victime a fost un jandarm, iar acesta pe tot parcursul săvârșirii infracțiunii jandarmii au fost prezenți lângă echipajele de poliție”.
• „Inculpata (…) din modul în care a fost descrisă situația de fapt că inculpata s-a deplasat împreună cu inculpatul (…) cu o autospecială în spatele autospecialei în care se regăsea persoana vătămată, aceasta nu a fost introdusă în mașină de inculpată (…), nu a fost imobilizată, nu a fost scoasă din mașină. De altfel, chiar se precizează de către Ministerul Public că la una dintre opriri, pe strada Dealul Armanului, împreună cu inculpata (…) au stat în apropierea autospecialei din care au coborât, nu au interacționat în niciun mod”.

Motivare: De ce n-au ținut argumentele bătăușilor în fața instanței

Instanța a respins punct cu punct aceste susțineri și a decis că cei nouă pot fi judecați pe fond pentru fapte de tortură și lipsire de libertate în mod nelegal. Iată ce notează în motivare judecătorul de cameră preliminară:

• „Judecătorul apreciază că este neîntemeiată aprecierea inculpatului (n.r. – Șeicaru Viorel Constantin) cu privire la competenţa Tribunalului București în soluţionarea cauzei. Este adevărat că există situații în care procesul penal privește persoane care desfășoară anumite activități pentru care leguitorul a apreciat că se impune o derogare de la regulile competenței materiale. Competența personală se referă la o anumită competență a suspectului sau inculpatului. În speță de față, toți suspecții sau inculpanții erau subofițeri de poliție, nu militari, calitate care nu atrage compența Parchetului Militar. Judecătorul constată că organele de urmărire penală nu au încălcat normele de competență teritoriale, materiale sau personale”.
• „Judecătorul constată că rechizitoriul (…) cuprinde în mod corespunzător toate menţiunile prevăzute (n.r.- de lege). În ceea ce privește neclaritatea acuzației formulate împotriva inculpaților (…) și caracterul incomplet al urmăririi penale, judecătorul constată că faptele reținute în sarcina inculpaților sunt descrise într-o manieră adecvată care permite determinarea cu claritate a acuzațiilor, atât din perspectiva laturii obiective, cât și a celei subiective”.
• „Contrar opiniei inculpatilor, apreciez că în expozitivul rechizitoriului la secţiunile intitulate „Situația de fapt” şi „Încadrare juridică”, procurorul a descris în mod detaliat activităţile pretins ilicite, efectuate de acuzati şi care în opinia procurorului formează elementul material al fiecărei infracţiuni pentru care acuzaţii au fost deferiţi justiţiei”.
• „Totodată, în actul de sesizare, procurorul a realizat o analiză detaliată a probelor administrate în cursul urmăririi penale, descriind mijloacele de probă care fundamentează temeinicia învinuirilor aduse inculpaţilor şi care au stat la baza adoptării soluţiei pronunţate. Aşadar, apreciez că, în rechizitoriu faptele sunt descrise într-o manieră clară şi precisă, în aşa fel încât, atât inculpaţii, cât şi instanţa pot să le identifice, fără dificultăţi, iar probele administrate în cursul urmăririi penale au fost analizate de procuror, în mod corespunzător şi în consecinţă susţinerile inculpaţilor potrivit cărora nu se pot stabili limitele judecăţii nu au un suport real”.

Acuzațiile Parchetului de pe lângă Tribunalul București

Nouă poliţişti de la Secţia 16 Poliţie din Capitală, acuzaţi că în toamna anului 2020 au torturat doi bărbaţi care le-au reproşat că nu poartă măşti de protecţie în contextul măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19, au fost trimişi în judecată. Ambii bărbaţi au decedat, în luna martie a acestui an, nefiind însă stabilită o legătură între agresiune şi deces.

Conform procurorilor, la data de 01.09.2020, in jurul orelor 01.45, inculpaţii făceau parte dintr-un filtru de poliţie organizat în zona străzii Calea Şerban Vodă dinBucureşti, context în care au fost abordaţi de cei doi bărbaţi, care le-au adresat reproşuri cu privire la nepurtarea măştilor de protecţie în contextul epidemiologic SARS-COV2.

„În aceste împrejurări, în scopul pedepsirii persoanei vătămate G.M.I. pentru reproşurile adresate, şase dintre inculpaţi, având asupra lor armamentul din dotare, au lipsit-o în mod ilegal de libertate, încătuşând-o şi transportând-o împotriva voinţei sale pe un teren viran situat la periferia mun. Bucureşti, sectorul 4. În locaţia respectivă, trei dintre inculpaţi au exercitat pentru aproximativ 30 de minute violenţe fizice asupra victimei, aplicându-i lovituri repetate cu corpuri contondente în zona superioară a corpului, a capului, a membrelor superioare şi inferioare, dar şi în zona degetelor mâinilor şi a tălpilor. În tot acest timp, trei dintre agenţii de poliţie, deşi nu au participat în mod activ la aplicarea loviturilor, au urmărit impasibili agresiunile la care a persoana vătămată era supusă de către colegii lor, neintervenind pentru oprirea acestora, deşi în virtutea atribuţiilor de serviciu aveau obligaţia de a interveni pentru protecţia persoanelor vulnerabile. Totodată, unul dintre inculpaţi a supus persoana vătămată unor tratamente degradante”, transmite Parchetul Tribunalului Bucureşti.

După exercitarea actelor de violenţă, victima a fost abandonată pe respectivul teren viran.

„În acelaşi timp, alţi doi inculpaţi au lipsit-o în mod ilegal de libertate pe persoana vătămată G.T.N., în intervalul 01.45 – 02.00. Astfel, după încătuşarea nelegală a acesteia, au încuiat-o în autospeciala ce le fusese repartizată, peste două jante auto depozitate pe bancheta din spate, nu înainte de a pulveriza spray lacrimogen în habitaclul autoturismului. Ulterior, au transportat-o fără vreo justificare legală în zona Zeţari din Bucureşti, sectorul 5, unde au descătuşat-o şi abandonat-o pe o stradă întunecată”, precizează procurorii.

Pentru a crea aparenţa unui comportament violent al victimelor şi a justifica astfel conduita agenţilor de poliţie, unul dintre inculpaţi a aplicat sancţiuni contravenţionale fiecărei persoane vătămate, atestând în mod nereal cu ocazia întocmirii proceselor-verbale de contravenţie că acestea au fost depistate în timp ce tulburau ordinea şi liniştea publică.