Teama de război a dus la un record negativ de candidați în școala de poliție. Două treimi din cei admiși sunt fete

Școlile postliceale de agenți de poliție din subordinea Ministerului de Interne nu mai reprezintă o miză pentru tinerii absolvenți de liceu sau pentru cei care doreau o schimbare de carieră.

Pentru sesiunea de admitere din aprilie 2022 și-au depus dosarele de înscriere doar 3.635, dintre care 1348 sunt fete. Cei mai mulți dintre candidați provin din județele din sudul țării, Argeş (328), Olt (311), Dolj (257), Gorj (251), Vâlcea (183), iar cei mai puțin din Ardeal, aceștia din urmă optând de regulă pentru școala de agenți de poliție de la Cluj.

Pentru sesiunea de admitere organizată de MAI în lunile aprilie- mai 2022 au fost scoase la concurs 1340 de locuri doar pentru școala de la Câmpina, cele mai multe din ultimii zece ani, pe fondul crizei acute de personal. În schimb, numărul candidaților s-a redus considerabil, cu mai mult de jumătate.

În sesiunea anterioară, din septembrie 2021, peste 8000 de tineri s-au înscris pentru a fi admiși la Școala de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr” din Câmpina, cea mai mare unitate de învățământ a MAI din țară. Aceștia au candidat pe 1200 de locuri și au terminat cursurile în martie 2022.

Războiul de la granița României și frica de mobilizare este o explicație a numărul mic de tineri care își doresc în prezent să devină polițiști. La depunerea dosarelor mulți dintre tineri s-au interesat dacă, în caz că situația din Ucraina va afecta și România, elevii școlilor de poliție vor fi mobilizați. Răspunsul se pare că nu i-a mulțumit, astfel că mulți au renunțat la înscriere. Pe de altă parte, este prima dată în acest an când MAI a schimbat modalitatea de admitere în școlile din subordine, candidații având mai mult de învățat. Pe lângă noțiuni de limba română și limbă străină, viitorii polițiști trebuie să studieze inclusiv legislația penală românească, dar și legislație europeană.

Odată cu noua metodologie de admitere adoptată, vor avea mai multe șanse bărbații foarte bine pregătiți fizic pentru că de acum încolo probele sportive vor fi notate, iar nota va conta la media finală în proporție de 50%.

Până acum, probele sportive erau eliminatorii (la fel ca cele medicale sau psihologice), iar rezultatul obținut conta doar pentru a fi admis la proba scrisă, dar nu era relevant pentru ierarhizarea candidaților.

Viitorii polițiști primeau o notă exclusiv la testul scris unde aveau de rezolvat 90 de exerciții din limba română și limba străină (engleză sau franceză la alegere). Cele mai mari note erau obținute în general de fete, mult mai bine pregătite la probele de evaluare a cunoștințelor decât băieții.

Până în anul 2010 fetele candidau pe locuri separate de băieți, iar locurile destinate lor erau de 10, 20 la sută. În prezent, aproximativ două treimi din elevii admiși în școlile de poliție sunt fete.

Cum vor fi notate probele sportive

MAI a anunțat că la sesiunea de admitere în școlile de agenți de poliție au fost aprobate 1292 de locuri la școala de la Câmpina, 300 de locuri la unitatea de la Cluj, la care se adaugă 225 de locuri la școala de polițiști de frontieră de la Oradea.

Din sesiunea din octombrie, candidații vor fi notați altfel decât elevii care au susținut examenul în anii anteriori.

Astfel, rezultatul obținut de candidați la proba sportivă (un traseu aplicativ cu obstacole) se va transforma în notă. Va conta fiecare secundă în minus pentru un punctaj cât mai mare.

Pentru nota 10, un candidat va trebui să parcurgă traseul în 2 minute și 5 secunde, nota 9 se obține dacă traseul va fi parcurs în intervalul de timp 2 minute și 18 secunde – 2 minute și 20 de secunde, iar nota 5 se obține în cazul în care candidatul a avut nevoie de 3 minute și 17 secunde pentru a parcurge întreg traseul. Va fi declarat nepromovat candidatul care va depăși timpul de 3 minute și 20 de secunde pentru a duce la bun sfârșit proba sportivă, iar acesta nu va mai putea participa la proba scrisă, fiind eliminat din concurs.

Potrivit metodologiei de admitere în școlile de subofițeri ale MAI, probele de concurs pentru admiterea în unitățile de învățământ sunt proba de evaluare a cunoștințelor și proba de evaluare a performanței fizice și sunt evaluate cu note de la 1 la 10, în cazul probei de evaluare a cunoștințelor și de la 5 la 10, în cazul probei de evaluare a performanței fizice.

Nota de promovare a fiecărei probe este minimum 5.

(2) Nota finală se calculează ca medie aritmetică a notelor obținute la probele prevăzute la alin. (1). (3) Tematica, bibliografia, numărul de întrebări, precum și numărul variantelor de răspuns sunt cele stabilite la concursul de admitere din sesiunea februarie – aprilie 2021.

MAI a schimbat inclusiv proba de evaluare a cunoștințelor. Pe lângă examenul la limba română și limba străină, vor fi introduse probe suplimentare cu teste din legislația specifică MAI, exerciții de evaluare a capacității de analiză și sinteză, dar și probe practice care vor urmări deprinderea raționamentului logic al candidatului.

Potrivit MAi, la examenul din aprilie 2022 candidații au de învățat inclusiv:

A. Legislație specifică MAI

 Ministerul Afacerilor Interne – organizare, funcționare, atribuții

 Poliția Română– organizare, funcționare, atribuții

 Poliția de Frontieră Română – organizare, funcționare, atribuții

 Jandarmeria Română – organizare, funcționare, atribuții

 Etica și deontologia personalului Ministerului Afacerilor Interne

B. Instituții politice ale statului: Parlamentul României, Președintele României, Guvernul

României, administrația publică, autoritatea judecătorească.

Bibliografie:

- Constituția României

- Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare

- Legea 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare

Pag.3/3

- Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcționarea Poliției Române, cu modificările şi

completările ulterioare

- Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările şi

completările ulterioare

- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de

Frontieră Române, cu modificările şi completările ulterioare

- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului

Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare

- Hotărârea de Guvern nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului.

IV. Educație civică și cetățenească, exerciții de evaluare a capacității de analiză și sinteză,

precum și exerciții privind deprinderea raționamentului logic - 15%

Tematică:

 Apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

 Drepturi ale cetățenilor și respectarea principiului egalitații între aceștia

 Forme de discriminare și sancționarea acestora

 Argumentarea și structura argumentării

 Termenii: caracterizare generală (definire, tipuri de termeni), raporturi între termeni

 Propoziții categorice: tipuri de propoziții categorice, raporturi logice între propoziții categorice

 Raționamente: caracterizare generală (definire, structură) – tipuri de raționamente: raționamente

deductive imediate cu propoziții categorice (obversiunea, conversiunea), raționamente deductive

mediate (silogismul – caracterizare generală, figuri și moduri silogistice, verificarea validității

silogismelor) și raționamente nedeductive (inducția completă și inducția incompletă);

 Utilizarea unor raționamente adecvate în luarea deciziilor

 Stabilirea unor corelații între întemeierea deciziilor, acțiune și consecințele acestora

Bibliografie:

- Declarația Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948 (emitent Organizația

Națiunilor Unite)

- Convenția din 4 noiembrie 1950 pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

actualizată ( Titlul I Drepturi și libertăți)

- Constituția României (Titlul II Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale)

- OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu

modificările și completările ulterioare (Capitolul I și capitolul II – art. 6-15).

Șeful diplomaţiei UE spune că țările europene trebuie să trimită sisteme antirachetă Ucrainei. „Nu putem să ne bazăm pe SUA” FOTO

Ţările UE trebuie să îşi trimită sistemele antirachetă pentru a consolida apărarea antiaeriană a Ucrainei, ale cărei oraşe sunt supuse atacurilor Rusiei, a declarat joi, 18 aprilie,...

Atac coordonat împotriva Ucrainei lansat de doi premieri din UE: ”Nu mai e un stat suveran / Donbasul și Crimeea, parte din Rusia pentru totdeauna”

Premierul Ungariei, Viktor Orban, și cel al Slovaciei, Robert Fico, au lansat un atac coordonat împotriva Ucrainei și a întregului concept european de apărare în fața agresiunii Rusiei....