Portul de la frontiera Uniunii. Cele mai importante transporturi din Portul Constanța în 2023

Duminica, 23 Iunie 2024, ora 20:37
5057 citiri
Portul de la frontiera Uniunii. Cele mai importante transporturi din Portul Constanța în 2023
Prin Portul Constanța au trecut anul trecut 93 de milioane de tone de bunuri, dintre care cerealele au o pondere foarte mare FOTO / Portul Constanța

Discuțiile despre spațiul Schengen și uniunea vamală au gravitat, în ultimii ani, în jurul Portului Constanța, unul dintre cele mai importante punct de acces pentru mărfurile care intră și ies din țară. Portul de la Marea Neagră rămâne departe de marile centre europene, dar înregistrează creșteri mari la transportul de anumite bunuri valoroase.

Din raportul administrației portuare, analizat de Ziare.com, care prezintă acest tablou comercial, reiese că zeci de milioane de tone de cereale, țiței și fier au trecut prin Portul Constanța anul trecut.

De la 31 martie anul acesta, România a intrat parțial în spațiul Schengen. Ridicarea controalelor la frontierele maritime pune sub lupă Portul Constanța, cum puncta ministra Externelor, Luminița Odobescu, în ianuarie. În același timp, în contextul războiului din Ucraina, întreruperea circuitului de livrări ale cerealelor a pus din nou cel mai mare port al României în prim-plan; în mai anul acesta, administrația portuară a finalizat licitația pentru echiparea unei dane suplimentare pentru a gestiona mai bine fluxul grânelor. Marea companie de stat Ukrainian Danube Shipping Company (UDP) spunea că va expedia până la 250.000 de tone de cereale pe lună spre Constanța.

Aproape 93 de milioane de tone de bunuri transportate

În ansamblul transporturilor de cereale, cota ucraineană se pierde într-o mare a grânelor. În 2023, prin Constanța au trecut peste 36,2 milioane de tone de cereale, arată raportul anual pe anul trecut. Cu alte cuvinte, 39% din încărcătura vaselor care au trecut prin port în 2023 a fost reprezentată de cereale. Grânele sunt de departe cea mai transportată marfă, conform statisticilor oficiale.

Cantitățile transportate anul trecut reprezintă mai mult decât dublul masei de cereale transportate în 2018, sunt nave încărcate cu aproape 18 milioane de tone care au intrat și ieșit din Portul Constanța. Nici pandemia de coronavirus din 2020 nu a adus o scădere în cantitățile transportate, dar influența întreruperii lanțurilor de aprovizionare este vizibilă: între 2018 și 2019 și, respectiv, între 2020 și 2021, creșterea este de peste 3,1 milioane de tone de cereale transportate, în timp ce, între 2019 și 2020, mărirea este de doar 564.000 de tone.

Excluzând 10 milioane de tone de bunuri încadrate sub umbrela „diverse”, următoarele mărfuri în clasamentul transporturilor sunt semințele uleioase și grăsimi vegetale, cu aproape 9,3 milioane de tone. Aici, creșterea înregistrată este exponențială. În 2018, cantitatea transportată era 3,3 milioane de tone, iar, în 2022, ajungea la 3,7 milioane. Astfel, majorarea între 2022 și 2023 de aproape 250%.

Pe următoarele trei locuri sunt bunuri care concurează îndeaproape. În 2023, navele care au tranzitat portul au cărat peste 7,75 milioane de tone de minereu de fier și deșeuri de metal. La această categorie, scăderea din timpul pandemiei este drastică - de la 5,19 milioane de tone în 2019, la 3,87 milioane de tone. Cifrele din 2021 rămân sub nivelul pre-pandemic, pentru a face un salt la 7 milioane de tone în 2022.

La foarte mică distanță se află țițeiul, cu 7,7 milioane de tone transportate prin Portul Constanța. Așa-numitul aur negru este printre puținele mărfuri Unde se vede o scădere notabilă între 2022 și 2023 – de la 9,5 milioane de tone la 7,7 milioane de tone. Astfel, cantitatea transportată anul trecut este comparabilă cu cele 7,5 milioane de tone transferate în 2018. Produsele pe bază de petrol se află imediat dedesubt. În jur de 7,53 milioane de tone de astfel de bunuri au trecut prin portul de la Marea Neagră în 2023. Transporturile au crescut cu peste 20% față de cele 5,9 milioane de tone de produse petroliere din 2018. Pandemia lovește și importurile și exporturile din această zonă, cu o scădere de 1,25 milioane de tone între 2019 și 2020.

Imediat după primele cinci clasate se află îngrășămintele naturale și chimice, cu aproape 5 milioane de tone, o creștere cu 40% față de acum șase ani.

Creșteri și scăderi

Cea mai mare parte a traficului portuar vine de pe mare. Peste 70,9 milioane de tone de mărfuri vin din traficul maritim, arată cifrele furnizate de administrația portuară. Un pic sub jumătate din trafic vine pe fondul navelor în tranzit. Traficul maritim a avut o creștere relativ constantă, exceptând anul de vârf al pandemiei, crescând de la 48,6 milioane de tone în 2018, la 60,1 milioane de tone în 2022.

La nivel comercial, exporturile depășesc importurile: 26,5 milioane de tone în dreptul exporturilor versus 22,6 milioane de tone la importuri. Dacă exporturile au înregistrat o scădere mai acută în contextul pandemiei – de la 22,7 milioane de tone în 2019 la 18,4 milioane de tone în 2020 -, la importuri, diferența se face mai recent. În 2022, importatorii primesc 25,1 milioane de tone de mărfuri prin portul Constanța, deci scăderea este de peste 2,4 milioane de tone în 2023.

Pentru anul 2022, cifrele Eurostat arată că Portul Constanța a ajuns pe locul al unsprezecelea în clasamentul european al primelor 20 de mari porturi europene, din punct de vedere al traficului maritim. În acel an, marele port olandez din Rotterdam a avut un trafic maritim de aproape opt ori mai intens decât cel al Constanței, în termeni de cantități. Dacă prin acel Rotterdam au trecut 427 de milioane de tone, următorul pe listă este portul Anvers-Bruges, în Belgia, cu 254 de milioane de tone transportate pe mare. Clasamentul este completat de portul german din Hamburg, cu 103 milioane de tone.

De ce scade producția mondială de bere. „Efectele războiului”
De ce scade producția mondială de bere. „Efectele războiului”
Producţia mondială de bere a scăzut anul trecut cu aproape 1,7 miliarde litri, până la 188 miliarde litri, un declin anual de 0,9%, a anunţat marţi, 16 iulie, cel mai mare trader mondial de...
Covrigii, o afacere de miliarde. Cele patru rețele de magazine care își împart piața din România
Covrigii, o afacere de miliarde. Cele patru rețele de magazine care își împart piața din România
Covrigii sunt gustarea sau chiar o masă pe care românii o preferă zilnic, din comoditate, sărăcie sau grabă. Numărul mare de magazine unde se vând aceste produse este un răspuns la...
#Portul Constanta, #marfuri, #Schengen Romania aderare, #control vama, #razboi Ucraina, #cereale, #petrol , #Portul Constanta
  1. Covrigii, o afacere de miliarde. Cele patru rețele de magazine care își împart piața din România
  2. Canicula epuizează rezervele energetice ale României. Câtă energie electrică am importat după ce reactorul 1 de la Cernavodă s-a oprit
  3. Veste bună pentru șoferi. Android Auto va permite controlul radioului mașinii în curând
  4. Drumul Daciei în Europa. Parcursul fulminant al mașinii românești în clasamentele vânzărilor. Cum stă în fața competitorilor
  5. Sondaj Reuters: Aproape jumătate dintre companiile japoneze nu vor să integreze inteligența artificială
  6. A apărut primul telefon Android cu încărcare Qi2 Wireless. Ce specificații are
  7. Vin bani europeni pentru producătorii agricoli. Sprijin pentru românii care cultivă roșii și usturoi
  8. Google rezolvă o problemă majoră în aplicația de mesagerie
  9. Soluția pentru rezolvarea problemelor IT globale emisă de CrowdStrike. DNSC a publicat instrucțiunile
  10. Măsurile Guvernului împotriva crizei energetice. Ce se va întâmpla cu facturile românilor la curent