Recent am intrat în postul Crăciunului. Pentru credincioşi sunt, în total, 40 de zile cu alimente de origine vegetală, fără carne, lapte sau ouă.
Şi restaurantele şi-au ajustat meniul, pentru a acoperi toate cerinţele. La fel au făcut și cei care se ocupă cu organizarea marilor târguri.
De exemplu, la Festivalul care are loc în parcul Tineretului, zona Platoului Șincai din București, în perioada 18-20 noiembrie, oamenii vor avea parte de un răsfăț culinar cu produse de post.
Bucătari pricepuţi vor pregăti tocănițe delicioase de post, din toate zonele ţării.
Cele mai gustoase pot ieşi doar la ceaun şi pregătite molcom, astfel încât toate aromele să se îmbie într-o simfonie de gusturi.
Vizitatorii vor găsi tocănițe de legume, ghiveci de legume, tocană de ciuperci, cartofi, conopidă, vinete, cu ceapă sau ardei copţi, cu orez sau păsat, tocănițe dulci, sărate sau picante, aburinde şi asezonate cu condimentele secrete ale fiecărui bucătar, pregătite după reţete moştenite din moşi strămoşi.
Pentru cei care nu țin post, bucătarii vor pregăti fel și fel de tocănițe: de oaie, tocăniţă ardelenească de porc, papricaş şi ostropel, tocăniţă muntenească cu legume şi carne, tocăniţa picantă cu pui şi porc, pomana porcului, tocăniţă de berbecuţ, de viţel, tocăniţă de vânat.
Pe lângă simfonia de tocănițe tradiţionale la ceaun, producători renumiţi îi aşteaptă pe oameni cu grătare şi pastramă aromată, care va fi gătită în toate formele, la grătar, la ceaun, pastramă în bere la tigaie, pastramă friptă-n jar, dar şi cârnaţi de casă tradiţionali din carne de porc sau de vită cu oaie, cârnaţi de Pleșcoi, produse tradiţionale și afumături.
La un aşa ospăţ nu pot lipsi deserturile, aşa că tot în “buricul târgului”, oamenii vor putea găsi cozonaci şi plăcinte poale’n brâu din Bucovina.
Postul presupune să te înfrânezi din a face lucruri rele sau care îți dăunează atât ție cât și celor din jur. În perioada postului, trebuie să te rogi mai mult, să îi ajuţi pe cei de lângă tine, să ocoleşti cât poţi păcatele.
În Postul Crăciunului nu se fac nunți, botezuri și cumetrii. În Postul Nașterii Domnului, biserica transmite că nu se cântă și nu se dansează.
În Postul Nașterii Domnului nu se consumă carne, ouă, lapte, brânză și nici alte derivate din acestea.
În această perioadă, în anumite zone ale ţării, fetele nemăritate trebuie să adune în fiecare zi câte o surcea, iar în Ajun trebuie să le folosească pe toate pentru a găti o mâncare întru "aflarea ursitului".
Vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, să aibă ce ospăta.
În alte părţi ale României există obiceiul „bătutul pernelor”, prin care fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori frumoşi, bogaţi şi cu numerose alte calităţi.
Obiceiul presupune ca fetele să ia o nuia şi să „altoiască” zdravăn fiecare pernă din casă, rostind în tot acest timp tot felul de formule magice, care diferă de la o zonă folclorică la alta, toate pentru a-l "chema" pe cel care are să le fure inima.