Membrii Comisiei pentru libertati civile, justitie si afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European se arata preocupati de faptul ca jurnalistii se confrunta cu violente, hartuire si presiune si sustin ca, recent, libertatea presei in interiorul Uniunii Europene s-a deteriorat.
Intr-o rezolutie adoptata marti, 27 octombrie, comisia condamna "incercarile facute de guvernele unor state membre de a reduce la tacere presa critica si independenta".
Eurodeputatii denunta eforturile necinstite de a restrictiona libertatea presei si pluralismul prin finantari. Textul rezolutiei face referire in special la presa de stat, care ar trebui sa se bazeze pe modele financiare care sa ii asigure independenta editoriala.
Este subliniata "dezvoltarea modelului de intimidare", cu referire la uciderea jurnalistilor Daphne Caruana Galizia si Jan Kuciak, ca exemple de risc cu care se confrunta jurnalistii de investigatie.
Eurodeputatii fac apel la persoanele publice sa se abtina din denigrarea jurnalistilor si insista asupra obligatiei ca atacurile sa fie anchetate, subliniind ca jurnalistele sunt in special vulnerabile si ar trebui sa primeasca protectie suplimentara.
Textul face referire si la faptul ca o concentrare excesiva in implicarea in media pune pluralismul in pericol, astfel ca este mai dificila contestarea raspandirii dezinformarii.
Eurodeputatii au cerut ca statele membre UE sa ia atitudine pentru a garanta transparenta. Ei au criticat si interventia excesiva a guvernelor in campanii publice si au precizat ca banii Uniunii nu trebuie cheltuiti pe presa controlata de guvern sau pentru propaganda politica.
LIBE a cerut Comisiei Europene sa verifice transparenta participatiunii, precum si interferentele private ori guvernamentale, in fiecare stat membru. In contextul negocierilor pentru bugetul multianual al UE, sunt cerute fonduri mai mari pentru jurnalismul independent.
In plus, eurodeputatii solicita consolidarea cadrului legal in vederea luptei impotriva discursului care indeamna la ura in mediul online si o colaborare mai stransa intre platformele online si autoritati.
Membrii comisiei se arata ingrijorati in special in legatura cu subminarea increderii cetatenilor in institutiile democratice, mai ales prin teorii ale conspiratiei si campanii de dezinformare care au ca obiectiv discreditarea UE. Ei au spus ca astfel de campanii au fost evidente in timpul pandemiei.
Rezolutia va fi supusa votului in timpul sesiunii plenare din 23 - 26 noiembrie.