Investitorii au din ce în ce mai puțină încredere în economie. Temerile managerilor din UE și din țară pentru 2025

În 2024, țările europene au cunoscut o revenire modestă la o rată a inflație „gestionabilă”, dar, în același timp, situația geopolitică și economică i-a făcut pe investitori să își piardă din ce în ce mai mult încrederea în perspectivele economice pe termen mediu și lung pe fondul unei lipse acutizate de predictibilitate și constanță în politicile economice și fiscale din majoritatea țărilor membre.

Indicele Sentix, un barometru al moralului investitorilor în zona euro, a atins în decembrie 2024 cel mai scăzut nivel din ultimul an, ajungând la -17,5 puncte, Germania rămânând un punct sensibil pentru întreaga regiune.

În același timp, presiunile inflaționiste și fiscale devin tot mai pregnante și în România, unde mai bine de jumătate dintre manageri se așteaptă la o creștere a costurilor de producție în 2025, iar 46% se pregătesc activ de o scădere a profitului. Studiile recente arată o economie tensionată în 2025, cu oportunități sporadice de digitalizare și investiții, toate acestea sub umbrela unui pesimism generalizat privind evoluția PIB-ului și a piețelor de capital.

Moralul investitorilor din zona euro a scăzut în decembrie la cel mai scăzut nivel din ultimul an, potrivit unui sondaj publicat luni, Germania continuând să fie un factor de presiune asupra blocului, în condițiile în care alegerile anticipate din februarie nu au reușit să inspire încredere, relatează Reuters.

Indicele Sentix, un barometru al sentimentului economic care măsoară starea de spirit a investitorilor și analiștilor financiari din zona euro, a scăzut la -17,5 în decembrie, de la -12,8 în noiembrie, marcând cel mai scăzut nivel din noiembrie 2023 și o scădere mai accentuată decât previziunea de -13,5 făcută de analiștii intervievați de Reuters. „În urma anunțului privind noi alegeri pentru Bundestagul german, nu există o atmosferă de optimism”, se arată în sondaj, adăugând că, în ceea ce privește cea mai mare economie a Europei, „recesiunea rămâne omniprezentă”.

Sondajul realizat între 5 și 7 decembrie pe un eșantion de 1.148 de investitori a arătat că așteptările au scăzut, de asemenea, la -5,8 în decembrie, față de -3,8 puncte luna trecută. Indicele privind situația actuală a uniunii monetare a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, ajungând la -28,5 în decembrie, față de -21,5 în noiembrie.

Un punct nevralgic identificat în raportul publicat de Sentix ține în mod special de Germania. Moralul investitorilor din Germania a scăzut la -33,2 în decembrie, comparativ cu -29,8 în noiembrie, potrivit sondajului. Având în vedere declinul latent al economiei germane încă din 2021, țara este un exemplu dureros al climatului general din UE în prezent, după cum confirmă analiștii economici și chiar reprezentanții oficiali ai Guvernului. Pe lângă creșterea economică sub așteptări, nici depozitele bancare ale cetățenilor, care de altfel au fost mereu considerate în țară un reper al prudenței, nu au crescut la nivelul sperat sau nu s-au menținut într-o marjă de constanță pentru ca autoritățile să aibă încredere într-o reziliență continuă a puterii de cumpărare și nivelului de trai în 2025, în situația în care revenirea economică reală se lasă așteptată.

Perspectivele economice pentru 2025 și pe termen lung în UE: investițiile în piețele financiare și emisiunile de obligațiuni

În general, fluctuațiile masive pe piețele financiare și investițiile din piața publică de obligațiuni sunt indicii pentru analiști că Guvernele care le emit au nevoie de un capital din ce în ce mai mare pentru a-și finanța sau refinanța execuțiile bugetare sau chiar datoria publică. Este, de altfel, și cazul României, cum a amintit Ziare.com într-un material recent.

Emisiunile de obligațiuni din Uniunea Europeană și Marea Britanie, emisiunile de obligațiuni guvernamentale au atins un nivel record de 1,7 trilioane de euro în acest an, depășind maximul anterior stabilit în 2020, potrivit unei analize Bloomberg, citată de Curs de Guvernare la începutul săptămânii.

Vânzările de datorii pe piața publică de obligațiuni au atins acest prag joia trecută, conform datelor compilate de Bloomberg, această cifră incluzând emisiunile publice de obligațiuni denominate în euro, lire sterline și dolari, vândute în Europa. „Statele suverane, instituțiile supranaționale, agențiile guvernamentale, precum și sectorul financiar, au fost în prim-planul acestui val de împrumuturi. Nevoia de a finanța datoriile în continuă creștere a stimulat emisiunile din partea sectorului public. Biroul de administrare a datoriei din Regatul Unit a strâns marți 4,25 miliarde de lire sterline printr-o vânzare sindicalizată de datorii. Cererea a depășit 65 de miliarde de lire sterline, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată pentru o obligațiune indexată la inflație. Țări precum Belgia, Franța, Grecia, Italia și Spania au înregistrat, de asemenea, oferte record pentru datoriile lor”, arată Bloomberg.

Practic, volumul noilor emisiuni este impresionant, cu atât mai mult cu cât depășește recordul stabilit în urmă cu patru ani, când statele au fost nevoite să-și consolideze finanțele publice în contextul creșterii cheltuielilor generate de pandemia de Covid-19. Mai mult, se preconizează că vânzările vor fi și mai mari anul viitor și în 2026, pe măsură ce niveluri ridicate de datorii ajung la scadență, arată sursa citată.

„Principalul risc ar fi o deteriorare rapidă a perspectivei de creștere economică în Europa și amenințări tarifare mai ample din partea SUA decât anticipează piața,” a declarat recent pentru Bloomberg Cem Keltek, strateg de credit la Deutsche Bank Research. „Acestea ar putea afecta sentimentul general al pieței, ar putea opri temporar accesul pe piața primară și ar putea determina emitenții să-și reevalueze strategiile”, a continuat acesta.

Cum este văzut mediul privat din România. Antreprenorii, vădit îngrijorați vizavi de anul 2025: Studiul Confidex

În ceea de privește reziliența sectorului privat al țării noastre, mai ales în anul următor, un barometru grăitor este CONFIDEX, realizat de firma de investiții ROCA Investments, unul dintre cele mai ample studii bazat pe răspunsuri de la peste 650 de antreprenori și manageri ai unor companii românești de impact din principalele 8 sectoare de business. Potrivit inițiatorului studiului, acesta este menit să măsoare starea de spirit și încrederea în economie a peste 3500 de manageri C-level din România care au contribuit până acum cu răspunsuri la studiul CONFIDEX în cele zece ediții anterioare. Studiul cantitativ, și mai nou, dublat de componenta calitativă, a început ca un barometru al economiei în fața pandemiei din 2020 și a continuat să măsoare încrederea în economie și în propriile forțe, prin fiecare moment relevant de atunci.

Retrospectiv, în 2024, 46% dintre manageri au raportat o scădere a profitului, în timp ce doar 24% au înregistrat o creștere. Costurile de producție au crescut pentru 73% dintre companii, iar costurile de finanțare au rămas stabile pentru 43% dintre acestea. „Anul 2024 nu a fost considerat unul dezastruos pentru majoritatea sectoarelor, însă momentul geopolitic actual și alegerile pot genera temeri suplimentare.” Totodată, „majoritatea indicatorilor economici au rămas stabili, iar rata inflației este percepută ca fiind în creștere.”

Defalcat pe domenii, 60% dintre companiile din sectorul IT și servicii au înregistrat creșteri ale cifrei de afaceri, în timp ce peste jumătate din firmele din agricultură și din comerț au raportat scăderi ale profitului. „Serviciile și sectorul IT sunt cele mai optimiste, datorită flexibilității lor, în timp ce agricultura și comerțul manifestă cele mai mari îngrijorări, din cauza volatilității prețurilor și a condițiilor meteo nefavorabile”

Astfel, în raportul de diseminare a datelor publicat la finalul lunii noiembrie, așteptările managerilor pentru 2025 sunt cel puțin îngrijorătoare. Mai bine de jumătate dintre respondenți, 52%, anticipează o creștere a costurilor de producție și funcționare, circa 45% estimează că prețurile produselor sau serviciilor lor vor continua să crească și încă pe atâția consideră că profitul va scădea în 2025, indicând cu claritate presiunea majoră pusă încă de anul acesta asupra companiilor românești. „Costurile de producție și prețurile produselor sau serviciilor au crescut în ultimul an, iar managerii anticipează că acest trend va continua, conducând în mod natural la creșterea cifrei de afaceri, dar nu neapărat și a profitului.” În plus, „se estimează o continuare a tendinței de digitalizare și automatizare pentru creșterea eficienței”, relatează studiul.

Pe lângă creșterea costurilor de producție, managerii au identificat drept principale îngrijorări costurile din ce în ce mai mari cu materiile prime, instabilitatea fiscală și lipsa cronică de forță de muncă calificată. Un alt aspect critic este „impredictibilitatea și dificultățile în accesul la finanțare, aspect accentuat de schimbările legislative și presiunile economice globale”.

Totodată, aproape jumătate dintre manageri consideră că investițiile private vor scădea în următoarele 6 luni, deși 27% dintre companii prioritizează digitalizarea și automatizarea, o creștere de 6% față de ediția anterioară. „Investițiile în digitalizare, energie regenerabilă și diversificarea produselor sunt văzute drept oportunități cheie. Totuși, reducerea investițiilor din cauza prudenței investitorilor rămâne o provocare majoră”, punctează raportul întocmit pe baza rezultatelor studiului.

Iar numeroase atitudini prudente ale exponenților mediului privat provin și dintr-o serie de așteptări deficitare cu privire la indicatorii macroeconomici ai țării în general. Mai bine de o treime din respondenții studiului Confidex cred că PIB-ul României nu doar că nu își va continua creșterea deosebit de modestă de anul acesta, dar va scădea, în timp ce aproape jumătate estimează o creștere a ratei șomajului în următoarele 6 luni. Deprecierea leului față de euro este de asemenea anticipată de 53% dintre respondenți, fapt ce va cântări deosebit de greu în amplificarea inerentă a costurilor și în evaluarea presiunii puse de inflație, care nu scade defel în ritmul în care ar spera actorii economici.

„Optimiștii moderați consideră că România are motive să fie mai puțin afectată decât Vestul Europei, dar acest lucru depinde de gestionarea deficitelor bugetare și de investițiile publice”, declară în cadrul raportului Alexandru Stănean, CEO TeraPlast, care continuă să avertizeze și că „o devalorizare a cursului valutar ar putea pune o presiune inflaționistă majoră”.

Dincolo de granițele țării sau ale UE însă, 73% dintre manageri estimează o înrăutățire a economiei globale, în timp ce 50% cred că economia românească va rămâne constantă sau va crește. În final, mai bine de o treime dintre aceștia consideră că accesul la piețele internaționale reprezintă o oportunitate cheie. „Antreprenorii sunt conștienți de riscurile pe care le implică recesiunea europeană și globală, dar mizează pe reziliența economiei românești și pe adaptabilitatea mediului privat local.”

Constructorul auto european care recheamă la service aproape 100.000 de mașini. Ce modele sunt vizate și care este riscul pentru șoferi

Constructorul auto francez Citroen va extinde în întreaga Europă campania de rechemare la service a automobilelor C3 și DS3, din cauza riscurilor asociate cu airbag-urile Takata. Un prim lot de...

O firmă din China își închide fabrica din România și concediază aproape 500 de oameni. Chinezii începuseră producția de doar trei ani, cu ajutor financiar de la statul român

În jur de 500 de angajați vor fi concediați colectiv, după ce o fabrică de produse de refrigerare care funcționează în localitatea Ariceștii Rahtivani, în județul Prahova, se va...