Doua asociatii de magistrati anunta ca nu vor participa miercuri la dezbaterea publica a proiectului de lege de desfiintare a Sectiei Speciale: Demersul nu este unul coerent si serios

Asociatia "Forumul Judecatorilor din Romania" si Asociatia "Initiativa pentru Justitie" anunta public faptul ca reprezentantii lor nu vor participa la intalnirea organizata in data de 24 iunie 2020, la sediul Ministerului Justitiei, pentru dezbaterea publica a Proiectului de lege privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, potrivt unui comunicat de presa.

Intalnirea pentru dezbaterea publica a Proiectului de lege privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este transmisa live pe pagina de Facebook a Ministerului Justitiei.

"Consideram ca demersul nu este unul coerent si serios, cat timp Ministrul Justitiei a anuntat ca nu se va trimite in Parlament acest proiect pana cand nu va exista o majoritate favorabila adoptarii sale, respectiv ca desfiintarea SIIJ nu este posibila in acest moment, din cauza configuratiei politice a Parlamentului, subscrisele asociatii fiind exclusiv sustinatoare ale unui sistem judiciar independent intr-un stat de drept si nedorind sa se implice in activitati desfasurate intr-un an electoral si care pot induce in eroare partenerii europeni cu privire la presupusele eforturi pe care autoritatile romane le-ar depune in scopul remedierii aspectelor criticate la unison din legile justitiei," arata cele doua asociatii de magistrati.

"80% dintre magistrati sunt pentru pentru desfiintare"

Potrivit sursei citate, dezbatarea este organizata in conditiile in care Ministerul Justitiei ar cunoaste ca magistratii, asociatiile relevante ale judecatorilor si procurorilor, precum si societatea civila si-au exprimat pana in prezent de nenumarate ori pozitia, punctul de vedere majoritar fiind in sensul necesitatii desfiintarii SIIJ (a se vedea si voturile celor aproximativ 80% dintre magistrati in acest sens in urma cu cateva luni - Nota de constatare cu privire la rezultatul consultarilor informale initiate de catre Ministerul Justitiei, cu referire la unele aspecte privind sistemul judiciar) si revenirii la competentele anterioare ale parchetelor cu privire la cercetarea penala a magistratilor, ca toate organismele europene si internationale relevante, precum si partenerii strategici ai Romaniei au criticat indelung infiintarea SIIJ si au recomandat desfiintarea acesteia, iar Comisia Europeana, in cererile de decizie preliminara aflate pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene, a concluzionat ca infiintarea acestei sectii incalca art.19 din Tratatul privind Uniunea Europeana, este evident ca organizarea de noi dezbateri pe aceasta tema reprezinta un demers inutil.

"In urma cu jumatate de an, asociatiile profesionale ale magistratilor au transmis puncte de vedere actualului Guvern, prin Ministerul Justitiei, insotite de propuneri legislative in vederea desfiintarii SIIJ.

La 4 februarie 2020, data publicarii Proiectului de lege pus in discutie, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie au criticat public anumite dispozitii incluse in acest proiect de lege ca o contraparte la desfiintarea SIIJ, desfiintare pe care o consideram absolut necesara si neintarziata.

Cu aceasta ocazie, am constatat ca, pe langa dispozitiile privind desfiintarea SIIJ si revenirea la competentele legale ale parchetelor existente anterior infiintarii acestei sectii, proiectul de lege mai contine si o serie de dispozitii, calificate de Ministerul Justitiei, prin comunicatul de presa aferent, drept garantii procesuale solide pentru protejarea independentei magistratilor fata de orice erori judiciare sau eventuale abuzuri.

La acea data, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie au atras atentia ca astfel de prevederi nu au fost niciodata solicitate de magistratii onesti din Romania si ca asemenea filtre in calea tragerii la raspundere penala a magistratilor sunt in mod evident neconstitutionale, pentru ca ar situa magistratii deasupra cetatenilor obisnuiti," se mai arata in comunicatul celor doua asociatii de magistrati.

Mai multe dispozitii sunt criticate

Judecatorii si procurorii sustin ca prin aceste dispozitii aflate in stadiul de propunere, se doreste ca punerea in miscare a actiunii penale fata de un judecator sau procuror sa se faca doar cu autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar trimiterea in judecata a judecatorilor si procurorilor sa se incuviinteze de Sectia pentru judecatori sau, dupa caz, de Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

"Reiteram faptul ca nu se poate sustine sub nicio forma necesitatea implicarii directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atributii extrajudiciare, de tipul sectiei pentru judecatori/procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, peste activitatea obisnuita a unui procuror, sub forma incuviintarii trimiterii in judecata a judecatorilor, respectiv a procurorilor cercetati penal.

Nici propunerea de punere in miscare a actiunii penale fata de un judecator sau procuror numai cu autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu este rezonabila, Comisia de la Venetia, prin Avizul nr. 968/2019 din 9 decembrie 2019, subliniind ca un sistem in care procurorul general poate impiedica in mod eficient orice ancheta indreptata impotriva sa este contrar statului de drept, reprezentand un pericol grav pentru orice investigatie, o atare concluzie desprinzandu-se si din hotararea din cauza Kolevi c. Bulgariei, pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (in care s-a identificat o deficienta grava a sistemului de justitie penala din Bulgaria, respectiv imposibilitatea virtuala de a-l investiga penal pe procurorul general).

Incuviintand trimiterile in judecata, ambele sectii ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constitutia Romaniei. Potrivit normei constitutionale, procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, dar acest control ierarhic se efectueaza exclusiv in cadrul Ministerului Public, de catre procurori ierarhic superiori, iar nu de organe administrative din afara Ministerului Public.

Faptul ca in prezent sectiile CSM incuviinteaza luarea fata de magistratii cercetati penal a unor masuri procesuale deosebit de intruzive sub aspectul vietii private (perchezitia, retinerea, arestarea preventiva sau arestul la domiciliu) nu reprezinta un argument valabil, intrucat aceste masuri nu sunt de esenta urmaririi penale, spre deosebire de trimiterea in judecata," conchid cele doua asociatii de magistrati.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...