Cum a ajuns DNA de la elita parchetelor la dosare marunte? Experti: "Dintr-o data, au disparut coruptii?"

Joi, 17 Septembrie 2020, ora 10:14
6591 citiri
Cum a ajuns DNA de la elita parchetelor la dosare marunte? Experti: "Dintr-o data, au disparut coruptii?"

Peste 15.000 de persoane au semnat o petitie Declic, ce a ajuns saptamana trecuta la seful statului si la ministrul Justitiei, prin care cer "repornirea motoarelor DNA" astfel incat acest parchet sa ancheteze din nou marii corupti. Aceeasi concluzie este impartasita si de catre societatea civila, unde unele voci subliniaza ca DNA-ul nu mai este acelasi parchet pentru care au iesit in Piata Victoriei sute de mii de romani. Potrivit expertilor in Drept, explicatiile cum ca actuala letargie a parchetului anticoruptie e o consecinta a modificarilor legislative din guvernarea PSD nu sunt convingatoare.

La mai bine de zece luni de la venirea la putere a noii guvernari liberale, timp in care presedintele Iohannis si ministrul Catalin Predoiu au avut sansa sa numeasca noi procurori sefi ai marilor parchete, inclusiv la sefia DNA, rezultatele par a fi departe de cele asteptate de catre societate. Asta in contextul in care cei trei ani de guvernare PSD-ALDE au fost caracterizati, atat de catre opozitie, dar si de catre oamenii din sistemul judiciar si de organismele internationale, drept un atac constant la adresa justitiei, al carei principal rezultat pare sa fi fost inlaturarea fostei sefe DNA, Laura Codruta Kovesi. Lipsa unor dosare importante in toata aceasta perioada, dar si mediatizarea unor cazuri marunte - un sef de politie acuzat ca lua spaga de la vanzatorii ambulanti de pe plaja din Eforie sau alti politisti de la Iasi acuzati ca primeau pizza pe gratis, s-a transformat intr-o ingrijorare reala in randul societatii.

"Ne ingrijoreaza faptul ca o institutie cu procurori de elita se ocupa de anchetarea unor fapte marunte, in timp ce pe marii corupti nu ii mai deranjeaza nimeni. Ne vine greu sa credem ca, dintr-o data, au disparut coruptii de la cel mai inalt nivel. De la preluarea mandatului de sef DNA de catre Crin Bologa, au iesit in evidenta doar dosare marunte, precum spagi in pizza si alte alimente, care ar fi mai degraba de competenta parchetelor locale. Pentru investigarea marilor fapte de coruptie am iesit in strada luni intregi, aparand independenta justitiei," se arata in petitia Declic.

Intrebat de catre jurnalisti cum raspunde acestei petitii, seful statului a declarat miercuri seara: "Bilantul se face cam dupa un an. E un pic prematur sa spunem daca suntem multumiti sau nemultumiti. Am asteptari mari de la parchete si am asteptari ca lupta anticoruptie sa prinda viteza".

Este o problema de leadership

Elena Calistru, presedintele organizatiei non-guvernamentale, Funky Citizens, este de parere ca problemele actuale ale DNA sunt legate de actuala conducere, parchetul anticoruptie nemaiavand acel lider puternic, capabil sa imprime o directie si sa uneasca institutia.

"Criticile ce se aduc DNA-ului sunt intemeiate iar sentimentul ca aceasta institutie nu mai este aceeasi cu DNA-ul pentru care oamenii au iesit in strada este impartasit de multi observatori independenti. In opinia mea, inactivitatea DNA-ului se vede de la o posta. Intrebarea este in ce masura avem niste asteptari rezonabile cu privire la acest parchet, pentru ca pare ca foarte mult din ce insemna activitatea acolo era generat de simplul fapt ca avea un lider, respectiv pe Laura Codruta Kovesi, care ii impingea la una sau alta. Mai mult sau mai putin pe procedura, dar asta ramane alta discutie. Acum, ceea ce putem spune ca DNA-ul ca si ANI sunt cvasi-ingropate. Sunt foarte putin din ceea ce ar fi trebuit sa fie.

Iar acest lucru este cu adevarat o problema, pentru ca apropo de alegeri si pandemie, asta ar fi fost momentul in care DNA-ul ar fi trebuit sa zbarnaie. Sunt nenumarate investigatii de presa care arata modul in care s-au facut achizitiile, nenumarate investigatii care arata ce spaga electorala se da acuma din bani publici - cum e cazul cu tabletele cumparate de primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, cu 1.600 de lei. Asta este treaba DNA-ului, e prin excelenta o perioada in care parchetul anticoruptie ar fi trebuit sa faca treaba", a declarat aceasta.

Potrivit Elenei Calistru, explicatiile cu privire la modificarile legislative sau lipsa de personal nu pot justifica actuala lipsa de activitate.

De ce nu functioneaza la asteptarile societatii? Cred ca DNA-ul nu are acel leadership care taie si spanzura, pe care l-a avut pana acum, o persoana care sa-i duca stindardul - e patetic spus, dar despre asta e vorba. Ca in termeni de legislatie nu stau lucrurile perfect, ca exista o temere mare cu privire la modificarile legislative etc., e una, dar nu putem spune ca, perioada ce a trecut, cu toate bubele acestui guvern, justitia a mai fost atacata. Problema e la conducerea institutiei, vorbim de atributiile sefului acestei institutii, sa faca strategia, prioritatile. Nu cred ca tine nici explicatia cu privire la deficitul de personal, da, el exista si poate arata ca unii procurori se feresc sa se mai duca la DNA, insa nu e ca si cum vreodata au fost mai multi, acest deficit a existat mereu", a subliniat Elena Calistru.

DNA: Modificarea legilor justitiei a ingreunat lupta impotriva coruptiei

Pe de alta parte conducerea DNA sustine ca perceptia ca activitatea parchetului a incetinit poate fi explicata prin modificarile legislative ale guvernarii trecute, si arata ca, in ceea ce priveste numarul de dosare finalizate in aceste prime luni de mandat, acesta este usor mai mare comparativ cu anul precedent.

"Daca legile se modifica, atunci, poate ca la nivel de perceptie exista si aceasta apreciere ca activitatea anticoruptie are de suferit. Va amintesc ca a fost o serie de decizii ale Curtii Constitutionale, au fost modificate legile justitiei, astfel incat lupta impotriva coruptiei a fost ingreunata. Modul in care procurorii anticoruptie pot accede in DNA a devenit tot mai dificil. Este si o problema de personal. DNA lucreaza acum cam cu 70% din procurorii care sunt in schema. De asemenea, legislatia, instrumentele pe care le au la indemana procurorii DNA s-au tocit. Nu mai au acele puteri pe care le aveau. Ma refer strict la infractiunea de abuz in serviciu. Este o discutie tehnica, dar, marja de manevra, ca sa spun grosso modo, s-a ingustat. Infractiuni care acum cativa ani erau deferite justitie, persoanele care savarseau aceste infractiuni, acum, din perspectiva legala, nu mai este posibil", a declarat pentru RFI.ro, purtatoarea de cuvant a Directiei Nationale Anticoruptie, Livia Saplacan.

Potrivit DNA, in primele sase luni ale anului 2020, numarul de dosare solutionate a fost de 1.423, peste cele 1.391 solutionate in aceeasi perioada a anului trecut. Asta, in conditiile in care, potrivit sefului DNA, "activitatea de urmarire penala a fost desfasurata in medie de 90 de procurori, comparativ cu o medie de 103 procurori care au lucrat la urmarire penala in cursul anului 2019", a declarat acesta pentru Europa Libera.

Faptele de coruptie au ramas incriminate

Specialistii in Drept sunt de parere ca modificarile legislative pot fi cel mult o explicatie partiala a letargiei in care a intrat DNA.

"Este cel putin surprinzator sa auzim dinspre DNA despre dosare privind spagi la cateva sute de lei luate de cativa politisti. Pana acum eram obisnuiti totusi ca DNA-ul sa se ocupe de marea coruptie, si asta inseamna oameni importanti, sume importante. Au fost cateva dosare in ultima perioada ce par sa fi fost mai degraba de coruptie marunta. Nu stiu la ce se refera concret cand sunt invocate modificarile legislative, mita a ramas incriminata, traficul de influenta este in continuare incriminat. Deci, faptele de coruptie au ramas incriminate. Iar la abuzul in serviciu a fost tot timpul o discutie foarte nuantata cu privire la ce ar trebui cu adevarat sa fie incriminat in penal si ce ar trebui sanctionat cu alte forme de raspundere. De aceea nu stiu daca aceasta explicatie este un argument convingator. Este in sarcina DNA-ului si a actualei conduceri sa demonstreze ca pot performa in conditiile actuale", a declarat Laura Stefan, expert anticoruptie in cadrul organizatiei non-guvernamentale EFOR.

Potrivit profesorului Ioan Stanomir, inghetarea activitatii DNA din ultima perioada este atat o consecinta a faptului ca DNA si-a pierdut liderul care a personalizat activitatea institutiei, dar si prin faptul ca a existat o complicitate a clasei politice si nu numai, de a pune capat retoricii anticoruptie.

"DNA a inceput prin a fi un proiect de relativ succes al statului nostru, si vreme de cativa ani el a intruchipat o initiativa ce era in masura sa ofere cetatenilor un reper de asanare a vietii publice. Insa, odata cu schimbarea de la varful DNA, si cu schimbarea legislatiei procesual penale - ultimele evolutii petrecute in ultimii trei ani - observam ca, la fel ca multe alte institutii din Romania, DNA-ul involueaza.

Aceasta involutie cred ca este legata de doua cauze. Prima consta in personalizarea puterii, respectiv identificarea DNA cu Laura Codruta Kovesi. Doamna Kovesi disparand, DNA-ul parca si-a pierdut ratiunea de a fi. Ceea ce inseamna ca sub doamna Kovesi nu exista un tip de energie institutionala care sa sustina o noua etapa. Al doilea factor este cel legislativ si politic. Legile s-au schimbat, timpurile s-au schimbat, iar politicienii nu mai sunt dispusi sa mai accepte o intruziune a DNA in sfere pe care acestia le socotesc a fi ale lor. Cred ca toti observam, coruptia a incetat sa mai fie o tema. Pandemia a reprezentat o salvare pentru politicieni. In fata coronavirusului cine se mai preocupa de detalii insignifiante privind devalorizarea averilor statului?

Cred ca este o mutatie de profunzime. Cred ca este o mutatie ce are binecuvantarea, simbolic vorbind, a legislativului si executivului, si este o schimbare ce nu ar fi putut avea loc fara numirile neinspirate la nivelul institutiilor Ministerului Public, numiri facute de catre presedintele Iohannis. Se pare ca am preferat elanul in locul unei constructii de durata. Din pacate, putem spune ca a castigat un anumit sistem care implica politicul, economicul si serviciile de informatii. Este un complex al statului nostru, care s-a servit la un moment dat, in mod oportunist de lupta impotriva coruptiei, si care, ajungand la acest moment, a considerat ca acest tip de retorica este intru totul inutil. Era evident o retorica care se consumase, lunile, anii de demonstratie, se vede treaba ca au fost in zadar. Singurul care a suportat rigorile legii este detinutul de drept comun, Liviu Dragnea, dar opera acestuia este in picioare. Aceasta inghetare a operei de justitie nu s-ar fi putut realiza fara energia lui Liviu Dragnea si a complicilor sai, unii dintre acestia fiind la nivelul cel mai inalt al magistraturii", a incheiat Ioan Stanomir.

Bilantul DNA: Clasarile, mai rasunatoare decat dosarele aduse in fata judecatorilor

Dincolo de dosarele minore amintite, punerea sub control judiciar a sefului Politiei Eforie care lua spaga cateva sute de lei sa pe permita vanzatorilor ambulanti sa vanda porumb fiert pe plaja, sau a celor trei politisti rutieri din Iasi acuzati ca ar fi luat mita sub forma de mancare, DNA a reusit sa deschida si cateva dosare serioase.

Cel mai important astfel de dosar este al directorului general al UNIFARM, Adrian Eugen Ionel, acuzat ca a cerut 760.000 de euro de la un om de afaceri, pentru ca firma de stat sa cumpere echipamente medicale de la societatea acestuia. Alaturi de acest dosar, mai pot fi enumerate dosarele in care sunt vizati fostul ministru al Sanatatii, Sorina Pintea, acuzata luare de mita in schimbul unor contracte ce presupuneau lucrari de renovare a spitalului din Baia Mare, trimiterea in judecata a patru parlamentari PSD si sefi de la Drumuri si Poduri Timisoara in dosarul angajarilor ilegale, dar si trimiterea in judecata a medicului Mircea Beuran, acuzat ca a luat 10.000 de euro mita. De asemenea, pot fi mentionate si dosarele in care sunt vizati cinci angajati ai ROMSILVA, care au primit mita aproape 1 milion de euro pentru a inchide ochii la diverse ilegalitati, si cel al fostul director al Apelor Romane, care a primit 1 milion de euro pentru plata preferentiala a unor contracte incheiate de institutia de stat.

Un alt aspect ce iese in evidenta in activitatea DNA in aceste ultime luni este cel al dosarelor clasate. La acest capitol pot fi amintite dosarul penal deschis pe numele edilului Sectorului 3, Robert Negoita, in care acesta era acuzat de evaziune fiscala in procedura de vanzare a unor ansambluri rezidentiale din Voluntari si Popesti Leordeni, si unde prejudiciul adus bugetului de stat era estimat la 77,1 milioane de lei. Apoi, dosarul "3T Construct", unde firma unor apropiati ai lui Liviu Dragnea, unde era investigata o frauda cu fonduri europene de 10 milioane de euro intr-un dosar investigat impreuna cu OLAF. O alta clasare importanta vizeaza acuzatia de de spalare de bani adusa patronului de presa, Radu Budeanu, intr-un dosar deschis acum cinci ani. Un alt dosar important clasat in ultima perioada este si cel al fostui sef al CJ Bacau, actualul europarlamentar PSD, Dragos Benea, acuzat de mai multe fapte de coruptie.

Citeste si:
PNL va pierde toate bătăliile cu PSD. Iohannis le-a dat liberalilor câte o spadă de lemn și o iconiță cu Arsenie Boca
PNL va pierde toate bătăliile cu PSD. Iohannis le-a dat liberalilor câte o spadă de lemn și o iconiță cu Arsenie Boca
Cine încă mai speră că șeful statului are un plan bine pregătit și se așteaptă ca, la momentul oportun, cu ajutorul baghetei magice, acesta să scoată iepurele din joben, nu face decât...
PSD&PNL: (ne)așteptatele compromisuri și simulări?
PSD&PNL: (ne)așteptatele compromisuri și simulări?
Noua construcție guvernamentală pare nu doar nepotrivită, ci și bolnavă. Generalul în rezervă Nicolae Ciucă, devenit premier și neobișnuit cu lectura, a citit cu greu schița programului...