Lupta unui bărbat pentru ca femeile să poată fi preotese în România. "Drepturile mele sunt afectate indirect"

Luni, 06 Decembrie 2021, ora 03:02
7283 citiri
Lupta unui bărbat pentru ca femeile să poată fi preotese în România. "Drepturile mele sunt afectate indirect"
CNCD a respins sesizarea bărbatului care reclamă că femeile nu pot deveni preotese pe motiv că nu este vizat direct de pretinsa discriminare. FOTO: Pixabay.com

Un bărbat din județul Prahova a reclamat toate cultele religioase înregistrate oficial în România la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru că acestea nu permit femeilor să fie preot, la fel ca bărbații.

CNCD i-a respins cererea pe motiv că nu este „persoană interesată” în cauză - adică nici femeie, nici călugăr, ci simplu credincios. Bărbatul nu s-a lăsat descurajat și a contestat hotărârea CNCD în instanță.

„Ca credincios, chiar dacă nu sunt direct vătămat sau discriminat, drepturile mele sunt afectate indirect întrucât nu există egalitate în drepturi între femei și bărbați. Nu văd niciun impediment ca femeile să oficieze în altarul bisericilor precum bărbații-preot. Este o problemă de interes general, pentru toate femeile, toți bărbații, toate cultele religioase din România zilelor noastre. Speța nu trebuie să se limiteze la persoana mea”, scrie Alexandru-Ștefan Ursache în sesizarea trimisă către CNCD.

În susținerea reclamației, bărbatul arată că femeile sunt discriminate în următoarele situații:

  • „În biserici, femeile trebuie să stea pe partea stângă și bărbații trebuie să stea pe partea dreaptă.
  • „La miruit, trebuie să fie întâi bărbații și după aceea femeile”.
  • „Avem mănăstiri de călugărițe și mănăstiri de maici”.

Pe data de 5 iulie 2021 petentul, adică Alexandru-Ștefan Ursache, s-a adresat CNCD căruia îi cere să constate că toate cultele oficiale din România comit fapta de discriminare față de femei deoarece niciunul nu acceptă femei-preot, „adică femei care să slujească în altarul bisericilor precum bărbații-preot”.

De aceea, Alexandru-Ștefan Ursache solicită ca CNCD să amendeze cultele oficiale din România și să le oblige să publice în mass-media un rezumat al hotărârii de sancționare contravențională.

Împotriva căror culte religioase și-a îndreptat bărbatul acțiunea trimisă CNCD

Iată cultele pe care bărbatul le consideră discriminatorii:

  • Biserica Ortodoxă Română
  • Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara
  • Biserica Romano-Catolică
  • Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
  • Arhiepiscopia Bisericii Armene
  • Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România
  • Biserica Reformată din România
  • Biserica Evanghelică C.A. din România
  • Biserica Evanghelică Lutherană din România
  • Biserica Unitariană Maghiară
  • Cultul Creştin Baptist- Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România
  • Biserica Creştină După Evanghelie din România
  • Biserica Evanghelică Română
  • Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România
  • Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din România
  • Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România- Cultul Mozaic
  • Cultul Musulman
  • Organizaţia Religioasă „Martorii lui Iehova”

„Poate să existe doar vreo excepție la cele afirmate anterior. Această situație este veche de zeci de ani. Criteriul de discriminare este sexul. Aceasta ar însemna că femeile sunt inutilități, că sunt mai prejos decât bărbații, dar este o exagerare. Este cu siguranță o greșeală. Pe parcursul timpului, femeile au devenit femei-polițiste, femei-soldat, femei-cosmonaute etc. și au pătruns în sporturi precum boxul, fotbalul. Dar ele tot nu pot să slujească în altarul bisericilor ca femei-preot”, arată Alexandru-Ștefan Ursache în sesizarea trimisă către CNCD.

Cum au motivat juriștii CNCD soluția de respingere a sesizării

CNCD a respins sesizarea bărbatului pe motiv că acesta nu are interes judiciar în cauză.

„Ordonanța nr. 137 din 31 august 2000 (…) atribuie CNCD rolul de a constata și de a sancționa o contravenție însă, în general, în virtutea unei petiții venite de la o persoană care se consideră victimă a discriminării. Practic, regimul contravențiilor se combină cu procedura civilă, unde se pune în discuție calitatea procesuală activă, ce constă în identitatea între persoana reclamantului (respectiv a petentului în fața CNCD) și cel care este titular al dreptului, reclamantul (petentul) având sarcina de a proba că are un interes judiciar”, explică juriștii CNCD în hotărârea de respingere a sesizării formulată de Alexandru-Ștefan Ursache.

Reprezentanții CNCD arată că, într-adevăr, legea de funcționare a Consiliului dă dreptul acestei entități să își exercite competențele la sesizarea unei persoane fizice, juridice sau din oficiu, însă numai la sesizarea unei „persoane care se consideră discriminată”. În condițiile aceleiași legi, un ONG poate avea calitate procesuală activă dacă are combaterea discriminării în obiectul de activitate, spun juriștii CNCD.

În cazul de față însă, CNCD arată că autorul sesizării este o persoană fizică, dar nu cea care a suferit o discriminare, așa cum cere legea de funcționare a Consiliului.

„Procedura stabilește: petentul este persoana care se consideră discriminate și sesizează Consiliul cu privire la săvârșirea faptei de discriminare împotriva sa. Totodată, Procedura definește și persoana interesată: persoana interesată este fie persoana care se consideră discriminată și sesizează Consiliul cu privire la săvârșirea unei fapte de discriminare împotriva sa, fie una dintre persoanele (…) care au un interes legitim în combaterea discriminării și reprezintă o persoană, un grup de persoane sau o comunitate împotriva căreia s-a săvârșit fapta de discriminare”, explică CNCD.

În ce fel a limitat Curtea Constituțională competența CNCD

Pe de altă parte, spun juriștii, CNCD nici nu se poate auto-sesiza cu privire la cele reclamate de Alexandru-Ștefan Ursache, deoarece Curtea Constituțională a României a trasat limite precise cu privire la această procedură.

„Cea de-a doua modalitate de declanșare a jurisdicției speciale administrative o constituie sesizarea din oficiu a Consiliului și reprezintă expresia principiului oficialității în materie contravențională. În toate situațiile în care organele competente constată în mod direct săvârșirea unor contravenții sau află despre acestea prin intermediul mijloacelor de informare în masă, respectivele organe se sesizează din oficiu. (…) Curtea constată că, deși activitatea jurisdicțională se declanșează și din oficiu, desfășurarea ulterioară a acesteia este lăsată la dispoziția persoanei vătămate, care poate să își însușească sau nu sesizarea Consiliului în privința actelor sau faptelor de discriminare de care este în mod direct afectată”, notează CNCD.

Lupta bărbatului pentru ca femeile să poată deveni preotese se mută în instanță

Față de aceste aspecte, CNCD i-a respins lui Alexandru-Ștefan Ursache sesizarea în care arăta că femeile sunt discriminate de către toate cultele din România deoarece nu sunt lăsate să oficieze slujbe religioase.

„Colegiul director a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a petentului, susținând că simpla sesizate a unui presupus tratament discriminatoriu față de membrii unei comunități nu îl investește pe petent cu calitate procesuală, acesta nefăcând dovada calității sale de petent, potrivit dispozițiilor legale invocate”, conchid juriștii CNCD.

Mai exact, Colegiul director al CNCD a expus următoarele argumente:

  • „Obiectul petiției se referă la discriminarea femeilor realizată prin dogmatica unor culte. Petentul, având simpla calitate de persoană religioasă, nu are calitatea procesuală activă, întrucât nu este vizată de pretinsa discriminare”.
  • „Nici privind separarea bărbaților și femeilor în viața monahală nu are interes legitim, neprecizând că ar fi călugăr”.
  • „Trebuie clarificat și faptul că petentul este în eroare considerând că toate cultele au dogmatică identică privind rolul femeii în biserică, respectiv în viața monahală. Multe dintre cultele reclamate au preoți/pastori femei, totodată multe dintre respectivele culte nu promovează viața monahală”, precizează CNCD.

Alexandru-Ștefan Ursache nu s-a lăsat descurajat de hotărârea CNCD de a-i respinge sesizarea și a atacat soluția în instanță, pe rolul Curții de Apel Ploiești. Primul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 15 decembrie 2021.

UPDATE Liderii coaliției PSD-PNL și-au dat acordul pentru candidatura medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei SURSE
UPDATE Liderii coaliției PSD-PNL și-au dat acordul pentru candidatura medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei SURSE
Medicul Cătălin Cîrstoiu a ajuns, marți, 19 martie, la Palatul Victoria pentru a discuta cu liderii coaliţiei. Liderii celor două partide și-au dat acordul pentru candidatura acestuia la...
Conducerile PSD și PNL, discuții cu consilierii municipali pe amendamente la bugetul Capitalei. Se cere o dezbatere în Consiliul General SURSE
Conducerile PSD și PNL, discuții cu consilierii municipali pe amendamente la bugetul Capitalei. Se cere o dezbatere în Consiliul General SURSE
Conducerile PNL şi PSD Bucureşti vor avea o întâlnire, marţi, 19 martie, cu consilierii municipali social-democraţi şi liberali pentru a cere convocarea unei şedinţe de Consiliu General...
#preot, #CNCD, #discriminare femei, #sesizare cncd, #culte religioase , #justitie