România, inclusă în grupa de risc major privind libertatea presei. Raportul care semnalează amenințările la adresa jurnaliștilor și conținutul dictat de politic

Miercuri, 13 Iulie 2022, ora 16:56
1955 citiri
România, inclusă în grupa de risc major privind libertatea presei. Raportul care semnalează amenințările la adresa jurnaliștilor și conținutul dictat de politic
România a fost inclusă în grupa de mare risc privind libertatea presei în UE, alături de Bulgaria și Ungaria FOTO Pixabay

Presa din România a fost inclusă în grupa de mare risc privind libertatea de exprimare, potrivit unui raport al Comisiei Europene prezentat miercuri, 13 iulie.

Raportul vizează respectarea statului de drept în UE.

Pentru prima dată, Media Pluralism Monitor a introdus un clasament general al statelor membre grupate în cinci niveluri de risc, în care Bulgaria, Grecia, Ungaria, Malta, Polonia, România și Slovenia sunt considerate țări cu risc ridicat, notează G4Media.

Raportul semnalează faptul că nu există suficientă transparență în ceea ce privește difuzarea de conținut plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale, iar accesul jurnaliștilor la informații rămâne deficitar.

În timpul campaniilor electorale, deși concurenții politici au acces garantat și echitabil la timpii de antenă în mass-media audiovizuale în timpul campaniilor electorale, canalele de televiziune nu sunt obligate să explice în mod clar distincția dintre diferitele tipuri de conținut produse în timpul campaniilor – în special între conținutul editorial propriu și timpii de antenă cumpărați de partide – și să semnaleze cine plătește pentru conținut. În plus, nu există suficientă transparență cu privire la sumele plătite de diverse partide către ce canale și pentru ce conținut. Încercările jurnaliștilor de a investiga modul în care aceste fonduri au fost utilizate de mass-media pentru a difuza conținut politic s-au confruntat cu rezistența unor partide politice. CNA este competentă să monitorizeze conținutul difuzat, se mai arată în raport.

De asemenea, sunt menționate și cazurile de amenințare, hărțuire și violență fizică împotriva jurnaliștilor, care sunt mai îngrijorătoare decât în 2021. În septembrie anul trecut, doi jurnaliști și un activist de mediu au fost atacați în timp ce filmau un documentar despre defrișările ilegale. Toate înregistrările lor au fost șterse, iar echipamentul a fost distrus de atacatori. În timp ce prim-ministrul de atunci a condamnat acest atac și a fost lansată o anchetă, o petiție publică prin care se cerea ca procurorul general să preia ancheta nu a fost acceptată. Tot în septembrie 2021, două jurnaliste au fost atacate la un congres al Partidului Național Liberal de către membri ai partidului (e vorba despre jurnalistele Mădălina Mihalache și Iulia Gârbacea). Consiliul Europei are două alerte active privind intimidarea jurnaliștilor din România (cazurile Emilia Șercan și Alin Cristea).

Unul dintre aceste cazuri a determinat zece organizații europene și internaționale de apărare a libertății presei și a libertății de exprimare să trimită o scrisoare deschisă autorităților române, în care solicită anchete rapide și independente, reamintind un context de presiuni nejustificate împotriva jurnaliștilor și a lucrătorilor din mass-media din România, exercitate de politicieni, procurori, polițiști și militari. Nu există garanții specifice sau mecanisme de cooperare între diferitele părți interesate pentru a proteja jurnaliștii de acest tip de atacuri. La 15 iunie 2021, Tribunalul București a respins procesul strategic împotriva participării publice menționat în ultimul Raport

Comisia Europeană scrie și despre necesitatea consolidării transparenței proprietății mass-media.

Alte nereguli semnalate în raport:

- Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorările și în legătură cu modificările frecvente ale legislației, utilizarea regulată a ordonanțelor de urgență și practica limitată a consultărilor publice.

- Secția de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar (SIIJ) a fost desființată, dar unele preocupări legate de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din sistemul judiciar persistă.

- Procesul de numire a „procurorilor desemnați” (care să investigheze corupția în magistratură) nu prevede o procedură competitivă bazată pe criterii meritocratice și nu implică secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acest lucru este contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția

- Îngrijorările privind funcționarea și bugetul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) persistă. România nu a transpus încă Directiva privind serviciile media audiovizuale, astfel cum a fost revizuită prin Directiva 2018/1808, iar acest lucru a întârziat modificări importante necesare pentru a îmbunătăți funcționarea și eficacitatea autorității de reglementare în domeniul mass-media. La un an de la alegerea membrilor CNA, autoritatea de reglementare nu are încă un președinte.

- Lipsește în continuare o protecție cuprinzătoare a avertizorilor de integritate. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în aprilie 2022 și de Camera Deputaților cu amendamente în iunie 2022. Unele amendamente au stârnit îngrijorări, în special din partea procurorului-șef european, iar guvernul și-a exprimat intenția de a ajusta proiectul de lege, întrucât procesul legislativ este încă în curs de desfășurare.

- Transparența finanțării partidelor politice și punerea în aplicare a normelor aferente sunt limitate.

Ce recomandă României Comisia Europeană:

– Să se asigure că revizuirea legilor justiției consolidează garanțiile privind independența justiției, inclusiv prin reformarea regimului disciplinar al magistraților, și să ia măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, ținând seama de standardele europene și de avizele relevante ale Comisiei de la Veneția.

– Să introducă norme privind activitatea de lobby pentru membrii parlamentului.

– Să abordeze provocările operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea de procurori, și să monitorizeze îndeaproape impactul acestei măsuri asupra noului sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar.

– Să consolideze normele și mecanismele de consolidare a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de media, ținând seama de standardele europene privind serviciile publice de media.

– Să asigure o consultare publică eficientă înainte de adoptarea proiectelor de lege.

– Continuarea eforturilor de a crea o instituție națională pentru drepturile omului, ținând seama de principiile ONU de la Paris.

Monitorul pluralismului mediatic evaluează riscurile la adresa libertății și pluralismului mediatic în toate statele membre, concentrându-se pe patru domenii: protecția de bază a libertății mediatice, pluralitatea pieței, independența politică și incluziunea socială a mass-media.

Citește și:
Sediul Comisiei Europene a fost evacuat de urgență. Un plic suspect, găsit lângă biroul Ursulei von der Leyen
Sediul Comisiei Europene a fost evacuat de urgență. Un plic suspect, găsit lângă biroul Ursulei von der Leyen
Sediul Comisiei Europene a fost evacuat din cauza unei alerte legate de un pachet suspect găsit în clădire. Din primele informații ar fi vorba despre un plic cu praf alb, descoperit aproape...
Presiuni uriașe pe Comisia Europeană. Mai multe țări europene cer un plan de plafonare a prețului la gaze rusești
Presiuni uriașe pe Comisia Europeană. Mai multe țări europene cer un plan de plafonare a prețului la gaze rusești
Un grup de state al UE cer Comisiei Europene să producă în această săptămână un plan de plafonare a preţului gazelor ruseşti la nivelul Uniunii, potrivit unui proiect de scrisoare văzut...