Marea prescripție. Cine sunt judecătorii de la Înalta Curte care au dat o hotărâre cu dedicație pentru mii de infractori. Magistrat: „Deciziile CCR nu sunt legi”

Duminica, 26 Martie 2023, ora 03:00
57462 citiri
Marea prescripție. Cine sunt judecătorii de la Înalta Curte care au dat o hotărâre cu dedicație pentru mii de infractori. Magistrat: „Deciziile CCR nu sunt legi”
ICCJ a interpretat deciziile CCR pe tema prescripției astfel încât acestea să se aplice retroactiv. FOTO: Ionuț Mureșan

„Marea prescripție” prin care mii de dosare penale se vor închide nu este neapărat opera Curții Constituționale, ci a Înaltei Curți, care a interpretat decizia instanței de control constituțional în așa fel încât efectele acesteia se aplică retroactiv, nu doar pe viitor așa cum prevăd normele de drept. Un complet condus de judecătorul Daniel Grădinaru – actualul șef al CSM – a fost cel care făcut posibilă interpretarea deciziei privind prescripția ca lege mai favorabilă, în ciuda faptului că hotărârile CCR nu sunt legi, au explicat pentru Ziare.com surse din magistratură.

„Această interpretare dată de completul ICCJ condus de Grădinaru Daniel, cunoscut drept „omul Liei Savonea” a generat încetarea proceselor penale pentru autorii unor infracțiuni foarte grave, prejudiciile pentru bugetul de stat fiind estimate la miliarde de euro”, a declarat pentru Ziare.com un judecător sub protecția anonimatului.

Pe data de 25.06.2018 CCR a statuat că articolul 155 din Codul penal care reglementa prescripția specială este neconstituțional.

A urmat o a doua decizie, pe data de 26.05.2022, când judecătorii CCR au constatat că România nu a avut legislație cu privire la întreruperea cursului prescripției, în perioada scursă de la momentul primei decizii, până la momentul „reparării” viciului de constituționalitate (prin OUG 71 din 30 mai 2022).

Surse din magistratură au declarat pentru Ziare.com că adevărații „artizani” ai „marii prescripții” nu sunt judecătorii de la CCR, ci magistrații Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte.

Pe data de 25.10.2022, în urma sesizărilor primite de la instanţe din întreaga țară, ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept condus de jud. Daniel Grădinaru – a pronunțat următoarea hotărâre preliminară, cu caracter obligatoriu pentru toți judecătorii:

  1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepția dispozițiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată, și art. 5 din Codul penal.
  2. Instanța care soluționează contestația în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 și nr. 358 din 26 mai 2022, nu poate reanaliza prescripția răspunderii penale, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Cine sunt judecătorii de la Înalta Curte care au dat „marea prescripție”

Alături de judecătorul Daniel Grădinaru, președintele Completului pentru soluționarea unor chestiuni de drept de la ICCJ, hotărârea preliminară a fost semnată și de judecătorii:

  • Mircea Mugurel Șelea
  • Andrei Claudiu Rus
  • Maricela Cobzariu
  • Rodica Cosma
  • Adriana Ispas
  • Cristina Eleni Marcu
  • Adina Claudia Cioflan
  • Constantin Epure

Ulterior acestei decizii, Completul a explicat cum se aplică decizia CCR în cazul contestațiilor în anulare, anume de ce eroarea unui judecător nu-i totuna cu omisiunea.

Acestă a doua hotărâre preliminară i-a ajutat pe unii inculpați deja condamnați la pedepse definitive să scape din pușcărie.

Judecător: „Nu Curtea Constituțională creează legi, ci Parlamentul”

Un magistrat în activitate care a soluționat dosare penale cu prejudicii de zeci de milioane de euro explică de ce decizii CCR pe tema prescripției nu pot fi interpretate ca „lege mai favorabilă” și nici nu pot fi aplicate retroactiv.

  • Interpretarea deciziilor CCR nr. 297/2018 şi 358/2022 de completul ICCJ condus de Grădinaru Daniel, actualul președinte al CSM, nu poate fi înțeleasă nici pe baza studierii doctrinei penale românești din ultima sută de ani si nici pe baza analizei jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) sau a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
  • Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi 358/2022 mentionau destul de clar doar inexistența unor cazuri de întrerupere a termenelor de prescripție în perioada 25.06.2018 – 30.05.2022, astfel încat nu puteau avea consecinţe asupra actelor întreruptive ale prescripţiei din perioada anterioară, adică 01.02.2014 – 25.06.2018.
  • Deciziilor Curții Constituționale nu le era aplicabil principiul legii penale mai favorabile, de vreme ce aceste decizii nu reprezintă o lege în sensul art. 5 din Codul penal.
  • Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi 358/2022 nu se puteau aplica retroactiv, ca lege penală mai favorabilă și pentru faptul ca dispoziţiile imperative ale art. 147 alin. 4 din Constituţia României consacră faptul că ele sunt aplicabile doar pentru viitor.
  • De altfel, chiar jurisprudența consecventă a Curții Constituționale consacră ideea că această entitate nu este legiuitor pozitiv, nu creează norme, legi penale. Legea penală reprezintă rezultatul procesului deliberativ și expresia voinței legiuitorului primar (Parlamentul) sau a celui delegat (Guvernul), fiind o opțiune a acestora raportat la circumstanțele sociale și necesitățile legate de asigurarea apărării valorilor sociale care prezintă importanță la un moment dat într-o societate democratică.
  • Mai mult, instituția întreruperii prescripției este specifică dreptului procesual penal, fiind de imediată aplicare.
  • În doctrina Codului penal adoptat prin Legea nr. 15/1968 s-a menționat că: „Regula legii mai favorabile se aplică prescripției, nu și actelor întreruptive de prescripție. Într-adevăr, în timp ce prescripția este o instituție de drept penal substanțial, întreruperea prescripției este o instituție de drept procesual. De aceea, actele întreruptive de prescripție trebuie luate întotdeauna în considerare numai în raport de legea sub imperiul căreia s-a produs”. („Explicații teoretice ale Codului penal român”, Academia Română – Institutul de cercetări juridice, Vintilă Dongoroz ș.a., București 2003, vol. I pag. 76)
  • Principiul aplicării imediate a legii care guvernează actele de procedură nu poate fi aplicat selectiv, respectiv doar în ceea ce privește unele dintre efecte, ci se aplică totalității efectelor pe care un act de procedură le are la data întocmirii sale, întrucât organele judiciare întocmesc actele de procedură în considerarea tuturor efectelor pe care acestea le au în desfășurarea procesului penal la momentul întocmirii lor.
  • Asta înseamnă că aplicarea retroactivă a normelor referitoare la efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură conduce la o lipsă de securitate și de previzibilitate în sistemul de drept, lucru care se întamplă azi în Romania din cauza deciziei date de completul ICCJ condus de Grădinaru Daniel.
  • Limpede este și jurisprudența CEDO și cea a CJUE care subliniază aceeași idee menționată și în parag. 55 al hotărârii pronunțate în cauza C-105/14 publicată în 08 septembrie 2015 (Taricco), referitor la excluderea prescripției din sfera de aplicare a principiilor reglementate de art. 7 din Convenție și art. 49 din Cartă, determinată de neapartenența sa la categoria normelor de drept penal substanțial.
  • De altfel, în interpretarea dată deciziilor CCR nr. 297/2018 şi 358/2022 de completul ICCJ condus de Grădinaru Daniel în cauza nr.1341/1/2022 a ICCJ nu s-a ținut seama nici măcar de concluziile pe care din adresa nr. 1634/C/1504/III-5/2022 a Parchetului General în care se arată că inexistența unor cazuri de întrerupere a termenelor de prescripție privea doar perioada 25.06.2018 – 30.05.2022 și nu putea avea consecinţe asupra actelor întreruptive ale prescripţiei din perioada anterioară, 01.02.2014 – 25.06.2018”, a declarat sursa citată pentru Ziare.com.

Studiu de caz: Cum a scăpat o milionară pe interpretările judecătorilor

Ziare.com a mai scris că judecătorul Daniel Grădinaru (actualul președinte al CSM) era coleg de complet cu judecătoarea Lia Savonea (fosta șefă a CSM), alături de care a semnat o decizie care a scandalizat opinia publică.

Cei doi magistrați l-au scăpat de pușcărie pe un bărbat de 41 de ani care își abuzase sexual nepoata, o fată de 13 ani.

Cauza asupra căreia ne vom opri este, de data aceasta, cea a milionarei Vanessa Youness, pe care judecătoarea Lia Savonea a scăpat-o din pușcărie, anulându-I pedeapsa de 3 ani la care acesta fusese condamnată pentru trafic de influență.

Vanessa Youness a ajuns la închisoare pe 27 mai 2022, la o zi după ce Curtea Constituțională a pronunțat a doua hotărâre pe tema prescripţiei.

Milionara a fost eliberată de la Penitenciarul de femei Târgșor în urma unei contestații în anulare, admisă de magistrații Lia Savonea (președinte) și Sabina Adomniței (judecător), care au reținut următoarele:

  • „Constatând, astfel, o succesiune de legi în timp, o reglementare continuă a instituţiei prescripţiei răspunderii penale, dar şi elemente de diferenţă între cele două reglementări, Curtea apreciază că se impune analizarea legii penale mai favorabile, pentru a se stabili dacă a intervenit sau nu o cauză de înlăturare a răspunderii penale.
  • În mod evident, faţă de soluţia de condamnare care ar rezulta, ca urmare a aplicării Codului penal aflat în vigoare de la data comiterii faptei, februarie 2011 (în modalitatea celei dintâi pretinderi) şi până la 25.06.2018, respectiv a Codului penal aflat în vigoare de la data de 30.05.2022 până la data de azi, data judecării definitive a cauzei, este net favorabil inculpatei Codul penal în vigoare între publicarea în Monitorul Oficial al României nr.518 din 25 iunie 2018 a deciziei nr. 297/2018 a CCR şi data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă din data de 30.05.2022 a cărui aplicare conduce la înlăturarea răspunderii penale ca urmare a constatării intervenirii prescripţiei, cu consecinţa constatării unui impediment în exercitarea acţiunii penale împotriva inculpatului.
  • În consecință, se impune înlăturarea, pe calea contestației în anulare, a erorii de procedură, în condițiile în care instanța de apel a omis să analizeze incidența prescripției răspunderii penale, deși la dosar existau mijloace de probă care relevau probe - împrejurări de fapt, cu privire la această cauză de încetare a procesului penal, respectiv data comiterii faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul fiind necesar a fi aplicate dispoziţiile legale care reglementează prescripţia”, notau judecătoarele Lia Savonea și Sabina Adomniței pe data de 28.02.2023.

Lista inculpaților VIP care au scăpat până acum de răspunderea penală

Dintre „gulerele albe” care au scăpat până acum ca urmare a intervenției prescripţiei Ziare.com prezintă lista de dosare închise, cu mențiunea că în unele situații deciziile nu sunt definitive, însă este o chestiune de timp până vor deveni:

  • Elena Burlan Puscaș – Judecătoarea șpăgară de la Tribunalul București pe care magistrații Curții de Apel au găsit-o vinovată (3 ani și 6 luni cu executare) pentru că a luat 10.000 de euro de la rudele unor interlopi pentru a-i pune în libertate sau pentru a pronunța pedepse cu suspendare pe numele lor. Judecătoarea se va întoarce în magistratură și își va recupera salariile din 2018 la zi, pe perioada în care a fost suspendată. Totodată, va încasa pensia specială.
  • Gheorghe Burnei – Chirurgul șpăgar de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” a scăpat în faza de urmărire penală de un dosar având ca obiect vătămarea corporală unei tinere pe care acesta a mutilat-o în cadrul unui „experiment” ortopedic, după ce procurorii i-au clasat dosarul. Medicul a fost condamnat definitiv, într-o altă cauză, la 2 an și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru 20 de acte materiale de luare de mită.
  • Nelu Iordache – Instanța a dispus încetarea procesului penal împotriva omului de afaceri Nelu Iordache, fiind anulată o pedeapsă de 12 ani şi 6 luni închisoare primită de acesta la instanţa de fond în dosarul delapidării companiei de transport aerian Blue Air. Sub semnul prescripției intră și alte 3 dosare în care e vizat Nelu Iordache: Dosarul gropii de gunoi Tunari (167/3/2022), Dosarul Poșta Română (5872/3/2022) și Dosarul evaziunii fiscale la Romstrade (22942/3/2018).
  • Emille Kharrat – Libanezul la inițiativa căruia afaceristul Rami Ghaziri („Regele puilor” de la Agricola Holding) a ajuns să-i plătească „taxă de protecție” fostului ofițer SRI Daniel Dragomir a scăpat definitiv, prin prescripție, de dosarul în care fusese condamnat la 3 ani de pușcărie pentru trafic de influență. Judecătorii au scris în motivarea deciziei din 10 ianuarie 2023 că statul român avea suficient timp la dispoziție să-l tragă la răspundere pe Emile Kharrat.
  • Hexi Pharma – Foștii directori Flori Dinu și Mihai Leva, precum și firma producătoare de biocide, au scăpat de răspunderea penală vineri, 3 martie, pentru acuzațiile de înşelăciune, uz de fals și participație improprie la zădărnicirea combaterii bolilor ca urmare a intervenirii prescripţiei. Compania Hexi Pharma a fost deferită justiției alături de cei doi directori în legătură cu livrarea dezinfectanților diluați către 340 de spitale din România.
  • Bogdan Olteanu – Fostul președinte al Camerei Deputaților a scăpat de tragerea la răspundere penală în dosarul traficului de influență, deoarece faptele erau prescrise cu un an înainte ca acesta să fie condamnat. Bogdan Olteanu stătea la pușcărie din 29 octombrie 2020, după ce a fost condamnat la 5 ani pentru că a primit 1 milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu pentru a-l „unge” ca guvernator al Deltei Dunării pe Liviu Mihaiu.
  • Darius Vâlcov – Instanța a dispus miercuri, 15 martie 2023, încetarea procesului penal împotriva lui Darius Vâlcov, fost ministru de Finanţe şi primar al municipiului Slatina, pe motiv că faptele s-au prescris, fiind anulată o condamnare de 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, primită de acesta la instanţa de fond. Darius Vâlcov mai are o cauză penală – cunoscută drept „Dosarul Tablourilor” – în care a primit pe fond o pedeapsă de 8 ani pentru trafic de influență și spălare de bani. Dosarul va avea aceeași soartă, pronunțarea fiind amânată pe 6 aprilie.
  • Vanessa Youness – Milionara scapă de pedeapsa de 3 ani de închisoare cu executare pe care a primit-o anul trecut pentru trafic de influență în procesul în care a fost găsită vinovată pe fond și în apel că luat 1,5 milioane de euro de la afaceriștii Dinu Pescariu și Claudiu Florică pentru a pune o vorbă bună pe lângă premierul Emil Boc în vederea prelungirii licențelor Microsoft.
  • Oamenii lui Sorin Ovidiu Vîntu – Ionuț Eftime, Gheorghe Șupeală și Zizi Anagnastopol – condamnați în primă instanță la pedepse cuprinse între 5 și 10 ani de pușcărie pentru evaziune fiscală – au scăpat definitiv pe data de 6 februarie ca urmare a intervenției prescripţiei. Achiziții fictive de peste 50 de milioane de lei au declarat către ANAF oamenii puși de Sorin Ovidiu Vîntu în fruntea PSV, astfel că au reușit să „țepuiască” statul cu 6,8 milioane de lei.
  • Țeparii lui Sorin Ovidiu Vîntu – este vorba despre dosarul în care Mirel-Mircea Amariței (avocat, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2014), Gabriel Baciu (avocat al Realitatea Media) și Emil Bertalan (administrator SC Global Network System SRL, ginere al afaceristului Maricel Păcuraru) erau trimiși în judecată pentru fals în înscrisuri în legatura cu modalitatea prin care Maricel Păcuraru și Cosmin Gușă au preluat „frâiele” postului de televiziune Realitatea Tv pe vremea când Sorin Ovidiu Vîntu se afla în pușcărie.
  • Augustin Bărăscu și Dosarul ONPM – chestorul Augustin Bărăscu și de alți zece ofițeri din subordinea acestuia - achitați la fond pentru abuz în serviciu și constituire de grup infracțional organizat, dar condamnați la pedepse cu suspendare pentru deturnare de fonduri – au scăpat definitiv de răspunderea penală pe rolul Înaltei Curți.
  • Petru-Constantin Luhan – fost europarlamentar PDL trimis în judecată de DNA pentru 37 de cereri false prin care a solicitat rambursarea unor cheltuieli de transport, prin care a dat o „țeapă” statului de 50.000 de euro. Pe data de 16 martie 2023, judecătorii de la Tribunalul București au constatat intervenția prescripţiei și au dispus încetarea procesului penal cu privire la Petru-Constantin Luhan.

Mii de alți infractori beneficiază de „marea prescripție”

Doar că acesta este numai vârful iceberg-ului: la o simplă căutare pe ReJust.ro – portalul CSM pentru jurisprudența instanțelor din România – pe criteriile de căutare penal/ încetare proces penal/ hotărâre, sistemul informatic arată 3.822 de documente.

Asta înseamnă că în tot atâtea procese instanțele din România au emis soluții de încetare a cercetării judecătorești pe motiv că „a intervenit amnistia sau prescripția, ori decesul făptuitorului”.

Criteriile de căutare nu pot fi rafinate exclusive pe motivul intervenției prescripţiei, însă cum în România nu a fost amnistiată nicio infracțiune în ultimul an și cum nu ne putem imagina că jumătate dintre inculpați au murit subit din 2022 până în prezent, putem trage concluzia că în majoritatea celor 3.822 de cauze s-au aplicat deciziile CCR privind prescripția.

Cine are răbdare să deruleze cele 3.822 de cauze va observa că printre infracțiunile a căror cercetare judecătorească a încetat ca urmare a intervenției prescripţiei se numără:

  • Lovirea și alte violențe – 939 de dosare
  • Conducerea fără permis – 375 de dosare
  • Furt calificat – 240 de dosare
  • Înşelăciune – 231 de dosare
  • Evaziune fiscală – 160 de dosare
  • Ucidere din culpă – 18 dosare
  • Constituire grup infracțional organizat – 17 dosare închise
  • Tâlhăria calificată – 13 dosare

Din rezultatele căutării lipsesc dosarele de viol, proxenetism (dacă nu sunt incluse la grup infracțional organizat), trafic de minori, din cauza faptului că aceste dosare sunt blocate automat pe site-ul ReJust invocându-se protejarea victimelor acestor infracțiuni.

Deseori, avocații inculpaților fac referire și la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) atunci când invocă deciziile CCR pe tema prescripţiei (pronunțate în 2018 și 2022). Dar în procesele enumerate mai sus există și victime, a căror interese nu sunt luate în considerare în cazul încetării procesului ca urmare a intervenției prescripţiei.

„Ping-pong” între instanțe cu dosarul „Ayahuasca”. Fostul șef de la „Doi și-un sfert”, tot mai aproape de prescripție. „Ar fi trebuit să existe o decizie definitivă”
„Ping-pong” între instanțe cu dosarul „Ayahuasca”. Fostul șef de la „Doi și-un sfert”, tot mai aproape de prescripție. „Ar fi trebuit să existe o decizie definitivă”
Dosarul numit generic „Ayahuasca”, în care fostul șef al Direcției de Informații și Protecție Internă(DIPI), structură cunoscută sub denumirea „Doi și-un sfert”, Gelu Oltean, este...
Elena Lasconi se întâlnește cu liderul PNL. Ce spune despre o nouă alianță cu liberalii
Elena Lasconi se întâlnește cu liderul PNL. Ce spune despre o nouă alianță cu liberalii
Preşedinta USR, Elena Lasconi, a anunțat că va avea o întâlnire cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, în cursul acestei săptămâni. ”Am luat legătura şi săptămâna asta o să discutăm....
#prescriptie, #Inalta Curte de Casatie si Justitie, #curtea constitutionala, #judecatori, #infractori, #Consiliul Superior al Magistraturii , #justitie
  1. Care este cea mai bună apă pentru organism. Medic: ”În aciditate se dezvoltă toate bolile grave ale creierului”
  2. Copil de 4 ani, salvat dintr-un canal. Micuțul s-a accidentat chiar în parc, sub privirile îngrozite ale părinților
  3. Braconaj de o cruzime rară. Un bărbat a lovit din plin o turmă de mistreți cu mașina, de mai multe ori, și a ucis 7 animale
  4. De când încep să scadă temperaturile în România. Prognoza meteo până la jumătatea lunii august
  5. Român găsit mort în portbagajul unui autobuz din Italia. Care sunt teoriile anchetatorilor
  6. Primele rezultate la titularizare. Când pot fi depuse contestațiile
  7. Bărbat rănit de o ursoaică cu pui, în timp ce ridica un gard electric anti-urși. Animalul l-a atacat din spate
  8. Trump explică alegerea lui Vance print-o „chimie automată”: ”M-a plăcut poate mai mult decât m-a plăcut oricine”
  9. Furtuna a făcut ravagii în Giurgiu. Acoperișul unui bloc a fost luat de vânt, iar copacii au căzut peste clădiri și mașini FOTO
  10. Netanyahu, sub presiune uriașă. Premierul israelian merge în SUA săptămâna aceasta