De ce nu se resimte ieftinirea alimentelor de bază. Eșecul măsurii luate de guvern

Joi, 24 August 2023, ora 03:24
5106 citiri
De ce nu se resimte ieftinirea alimentelor de bază. Eșecul măsurii luate de guvern
în urmă cu trei săptămâni Consiliul Concurenței a publicat o analiză conform căreia prețurile alimentelor ar fi scăzut în medie cu 34%FOTO Pixabay

Românii nu resimt ieftinirea produselor în urma deciziei guvernului de a plafona adaosul comercial pentru 14 alimente de bază, începând cu luna august 2023 pentru 3 luni. Deși în urmă cu trei săptămâni Consiliul Concurenței a publicat o analiză conform căreia prețurile alimentelor ar fi scăzut în medie cu 34%, un sondaj Avangarde publicat pe 22 august arată că, indiferent de grupa de vârstă, aproximativ 70% din oameni nu resimt ieftinirile promise de guvern. Economiștii susțin că prețurile nu ar fi avut cum să scadă semnificativ prin artificiul plafonării adaosului comercial în contextul în care atât energia, cât și materiile prime se află într-un proces continuu de scumpire la nivel global în ultimul an. Sondajul acoperă și opiniile românilor cu privire la metodele alternative prin care guvernul ar putea acoperi gaura bugetară, precum reducerea numărului de angajați la stat sau supraimpozitarea marilor companii.

Potrivit unui sondaj Avangarde, realizat la comanda Digi24, marea majoritate a românilor nu simt scăderea prețurilor alimentelor de bază. Doar 18% dintre aceștia au spus că au resimțit ieftinirile, în timp ce 73% au spus că nu. Sondajul, realizat în perioada 9-11 august, arată că ieftinirile anunțate de Guvern și de Consiliul Concurenței nu prea au fost resimțite și în buzunarul românilor. În cazul celor cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani procentele sunt asemănătoare, 74% afirmă că nu au resimțit ieftinirile, în timp ce 19% susțin că au cumpărat alimente de bază la prețuri mai mici.

În intervalul 31 și 60 de ani, 22% dintre respondenți susțin că au resimțit ieftiniri ale prețurilor, pe când 71% neagă acest lucru.

De ce nu se resimte plafonarea adaosului comercial la alimente?

Expertul în economie Adrian Negrescu, a declarat pentru Ziare.com faptul că prin plafonarea adaosului comercial, autoritățile nu au plafonat prețul întreg al produsului, astfel încât, cu siguranță, prețurile au continuat să crească pentru că toate ingredientele care țin de producția alimentelor de bază s-au scumpit.

Ziare.com a tratat acest subiect recent într-un material, subliniind faptul că În termeni reali, inflația prețurilor la alimente a depășit inflația de bază în 80,1% din cele 166 de țări unde există date disponibile, potrivit celei mai recente actualizări privind securitatea alimentară de la Banca Mondială.

Pe fondul războiului din Ucraina și al problemelor globale de negociere a tarifelor la cereale, acestea s-au aflat anul acesta într-o curbă ascendentă de scumpiri, care s-au răsfrânt inclusiv asupra prețului pâinii românești de la raft. Uleiul vegetal și orezul sunt alte două materii prime care s-au scumpit semnificativ, cu prețul orezului atingând cote la care nu s-a mai aflat de circa 12 ani.

”În condițiile în care noi aducem 80% din ceea ce găsim în marile orașe din import, era aproape imposibil să plafonezi prețurile la importuri. Acolo se lucrează cu marje fiscale foarte reduse. Existau deja niște adaosuri comerciale foarte mici, astfel încât limitarea adaosului comercial la 20% este practic frecție la picior de lemn”, a declarat economistul.

Cum s-ar putea acoperi gaura bugetară protejând prețurile alimentelor și puterea de cumpărare

Conform sondajului Avangarde, mai bine de jumătate dintre românii intervievați socotesc că guvernul ar trebui să reducă numărul bugetarilor pentru a acoperi deficitul. 32% dintre respondenți sunt de părere că deficitul ar putea fi acoperit de supraimpozitarea marilor companii, procentul celor care cred că ar trebui disponibilizați bugetari scade în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani. 6% dintre aceștia cred că o soluție ar fi un împrumut de la Fondul Monetar Internațional, în timp ce nimeni nu susține majorarea taxelor și impozitelor.

În rândul cetățenilor cu vârsta între 31 și 60 de ani, precum și a celor peste 61 de ani, principala soluție pentru reducerea deficitului este reducerea numărului bugetarilor, arată Digi24.

Economistul Adrian Negrescu a declarat că răspunsurile românilor reflectă focusul mediatic asupra acestor două soluții, sugerând că există multe alte soluții extrem de importante pe care statul le poate pune în practică.

Vânzarea unor active care aparțin statului, prin intermediul Bursei de Valori București ar aduce venituri semnificative la bugetul de stat, conform economistului: ”Cel mai bun exemplu este vânzarea pachetului de acțiuni deținut de fondul Proprietatea prin BVB, care a fost un succes major la nivel internațional. Putem face niște IPO-uri prin care statul poate face niște bani buni din vânzarea cotelor în companii de stat, din care majoritatea nu-și mai justifică în momentul de față existența. Statul este în momentul de față acționar la peste 1.000 de companii, dintre care mai mult de 60% dintre ele sunt în insolvență și aproape în faliment.”

Negrescu susține că este timpul ca statul să renunțe la aceste companii care ”nu sunt altceva decât niște fabrici de salarii, întreținute special cu subvenții de peste 9 miliarde de lei de la bugetul de stat doar pentru a asigura niște locuri de muncă”.

A doua soluție alternativă se referă la necesitatea unei presiuni mai puternice pe depistarea și sancționarea evaziunii fiscale: ”În România, evaziunea fiscală este cea mai mare raportată la PIB din Uniunea Europeană. În continuare, țara noastră este un iureș al facturilor fantomă, se fac în continuare tranzacții fără factură, fără să se plătească taxele. Sunt foarte multe companii care lucrează în zona gri și care reprezintă niște competitori neloiali pentru cei care sunt corecți și își plătesc taxele.

Reducerea evaziunii fiscale prin controale concrete, pe lanțurile de import mai ales ar aduce un aport substanțial. Economistul a dat exemplul Portului Constanța, unde funcționează doar două scannere de marfă, în condițiile în care volumul de marfă este de trei ori mai mare decât acum patru ani.”

***

Pe data de 30 iunie 2023, guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care cotele de adaos comercial pentru 14 grupe de produse alimentare urmau să se limiteze la 20%, începând de la 1 august, pentru o perioadă de 3 luni.

Alimentele care au beneficiat de această plafonare sunt: Alimentele care vor beneficia de reducerea cotelor de adaos comercial, discutate şi agreate cu toate părţile implicate în producţia şi comerţul cu alimente, sunt: pâinea albă simplă 300 - 500 grame, fără specialităţi; lapte de vacă proaspăt 1,5% grăsime, 1 litru; brânză telemea de vacă vrac; iaurt simplu din lapte de vacă, grăsime 3,5%, maximum 200 grame; făină albă de grâu "000" 1 kg; mălai 1 kg; ouă găină calibru M 10 bucăţi; ulei de floarea soarelui 1 litru; carne proaspătă pui (pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os, aripioare de pui); carne proaspătă de porc (carne de lucru, pulpă de porc cu os şi fără os, spată porc); legume proaspete vrac (roşii, castraveţi, ceapă galbenă, fasole uscată, morcovi, ardei gras, ardei kapia); fructe proaspete vrac (mere roşii şi mere golden, prune, pepene roşu, struguri de masă); cartofi proaspeţi albi vrac; zahăr alb tos 1 kg.

Guvernanții au anunțat la momentul respectiv că procedura de formare a preţului la raft pentru aceste produse trebuie să fie unitară, atât pentru produsele marcă privată ale producătorilor, cât şi pentru produsele marcă proprie ale comerciantului. Adaosurile comerciale s-au aplicat la valoarea fără TVA a produselor agricole şi alimentare vizate de actul normativ.

Quarterly Report - Editia 4

Sancțiuni pentru comercianți dacă un produs românesc este scos de la raft când are un preț mai mic față de importuri. Explicațiile Ministrului Agriculturii
Sancțiuni pentru comercianți dacă un produs românesc este scos de la raft când are un preț mai mic față de importuri. Explicațiile Ministrului Agriculturii
Delistarea unui produs românesc cu preţ mai mic decât cel achiziţionat ulterior de către retailer din import ar putea fi sancţionată cu 5% din cifra de afaceri, potrivit unui proiect de act...
Originea denumirii Wi-Fi: Ce înseamnă cu adevărat? Mulți utilizatori nu au nici o idee
Originea denumirii Wi-Fi: Ce înseamnă cu adevărat? Mulți utilizatori nu au nici o idee
Conform Statista, 66% din populația mondială are acces la internet. Cu toate acestea, puțini știu ce înseamnă denumirea Wi-Fi. Aproximativ 5,35 miliarde de oameni folosesc Wi-Fi zilnic la...
#pret alimente, #plafonare preturi, #plafonare adaos comercial, #plafonare preturi alimente, #cereale ucraina , #analiza pret