Prețul petrolului după care evoluează piața carburanților din România a crescut recent până la 81 de dolari pe baril. Această scumpire nu se va resimți imediat în buzunarele șoferilor, a explicat o profesoară de economie pentru Ziare.com, dar și costul benzinei și al motorinei va evolua după cotația țițeiului. În acest an, tensiunile geopolitice care afectează piața internațională, dar și posibilele majorări de taxe ar putea să-i facă pe șoferi să plătească mai mult la pompă.
Cotația barilului de petrol a depășit luni, 13 ianuarie, pragul de 80 de dolari americani. Mișcarea de cost vine după noi sancțiuni economice impuse de Statele Unite asupra producției rusești. Astfel, în câteva zile, prețul a crescut cu 6%, până la 81 de dolari pe baril.
În 2024, prețul barilului Brent, de referință pentru România, a gravitat în jurul mediei de 80 de dolari, dar a avut perioade în care s-a apropiat de pragul de 70 de dolari. Banca americană de investiții Goldman Sachs estimează o evoluție în acest an în intervalul 70-85 de dolari, cu o medie de 76 de dolari pe baril. Tensiunile geopolitice vor cântări greu în costuri, la fel cu producția din țările din afara cartelului OPEC, conform analizei.
Deși există inițiative de reducere a poluării în transporturi, inclusiv în industria aviatică, cercetătorii de la Goldman Sachs se așteaptă la „o creștere a cererii în următorul deceniu”. Producătorii încă au o marjă în baza căreia pot crește producția, iar așteptările din piață pentru o evoluție pozitivă a ofertei de petrol poate explica un declin al prețurilor din anul trecut, mai arată analiza.
Prețul barilului – și, în consecință, și cele ale combustibililor – au evoluat haotic după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022; evenimentul a declanșat o serie de re-evaluări ale rutelor de transport, iar sancțiunile economice impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană au redus oferta de pe piață. Deși intervalul între cel mai mare și cel mai mic preț s-a micșorat de atunci, invazia Israelului din Fâșia Gaza și, ulterior, Liban, au crescut riscurile asociate producției, care au fost incluse în prețul de la bursă, conform unei analize a Administrației pentru Informații în Energie din SUA.
Prețurile au fluctuat în jur de 12% în România pe parcursul anului trecut. La începutul lui ianuarie 2024, litrul de benzină se vindea la pompă cu 6,7 lei și ajungea la un vârf de 7,55 lei în iulie. Costul a scăzut ușor până la finalul anului, când a atins 7,13 lei pe litru, arată o platformă de specialitate. Costurile au crescut din prima zi a acestui an, după majorarea accizei.
Evoluția a fost similară la motorină, cu mențiunea că au existat zile în care prețul acestui carburant a coborât sub cel al benzinei, o situație mai puțin obișnuită pentru piața românească. Motorina a început 2024 la un preț de peste 7,1 lei pe litru, a ajuns la un vârf al perioadei de 7,67 lei la mijlocul verii și a coborât la 7,29 lei spre finalul lunii decembrie, conform aceleiași platforme.
„În ciuda unor titluri răspândite în presă, prețurile carburanților chiar urmăresc cotația barilului Brent. Exista o viziune conform căreia comercianții doar cresc prețurile când se scumpește petrolul, dar Consiliul Concurenței insistă că același lucru este valabil și la ieftiniri. Totuși, există un decalaj; producătorii își fac stocuri și vând carburanții în funcție de prețul petrolului de la cumpărare, de aceea nu evoluează în sincron prețul benzinei cu cel al petrolului”, a explicat Mihaela Mosora, profesoara universitară la Academia de Studii Economice din București.
Prețurile din România sunt sub media europeană, chiar și după creșterea accizei, arată buletinul săptămânal publicat de Comisia Europeană la începutul acestei luni. În data de 6 ianuarie, prețul fără taxe al benzinei era, în medie, 0,73 euro per litru, adică în jur de 3,63 lei pe litru. Astfel, prețul brut al benzinei este în prima jumătate a clasamentului, peste țări precum Italia, Luxemburg, Germania sau Belgia.
Cu tot cu accize și TVA, România coboară în clasament, pentru că alte țări ridică mult mai mult prețul, și ajunge să aibă a șaptea cea mai ieftină benzină din blocul comunitar, conform tabelului. Danemarca, al doilea cel mai mare producător de petrol din UE în 2023, are cele mai mari prețuri la benzină și al doilea cel mai mare preț la motorină.
Aceste cifre trebuie puse în context, explică profesoara Mosora; contează cât și cum produc ori importă aceste țări. România rămâne printre cei mai mari producători de țiței din Uniunea Europeană, arată cele mai recente date ale Eurostat. În 2023, în țara noastră s-au produs 2,88 milioane de tone de petrol brut, pe al treilea loc din blocul comunitar. Italia, cel mai mare producător, a scos 4,23 milioane de tone.
România a importat în 2023 7,37 milioane de tone de țiței, conform statisticilor europene. Germania a fost cel mai mare importator cumpărând peste 77,1 milioane de tone de petrol brut. Cea mai mare economie a UE este urmată de Spania, cu peste 61,5 milioane de tone și Italia, cu mai mult de 61,2 milioane de tone. Importurile mari pot da posibilitatea de negociere a unui preț mai bun, punctează Mosora. În plus, contează și dacă țările importă țiței pentru rafinare sau cumpără direct combustibil.
„În afară de tensiunile geopolitice, mai sunt importante taxele. Acciza deja a crescut la începutul anului și există discuții despre o posibilă majorare a TVA. Orice scumpire în prețul carburanților se duce mai apoi în scumpirea altor mărfuri dependente de rafinare sau de transporturi. Este o reacție în lanț, la orice marfă aproape avem costuri cu transportul”, a mai declarat Mosora pentru Ziare.com.
Pe de altă... Vezi tot
Soferii romani sunt in aceeasi situatie ca orice alt sofer european. Vezi tot