De ce benzina si motorina sunt mult mai ieftine in Ungaria decat in Romania

Sambata, 18 Aprilie 2020, ora 11:51
30276 citiri
De ce benzina si motorina sunt mult mai ieftine in Ungaria decat in Romania

In ultima luna, Ungaria a devenit tara cu cei mai ieftini carburanti din Uniunea Europeana, "suflandu-i" Romaniei acest titlu. Primele semnale arata ca cererea si evolutia cursului valutar au fost principalii factori care au determinat ieftinirea benzinei si motorinei intr-o proportie mai mare la vecini decat la noi.

Cele mai recente date publicate de Comisia Europeana in raportul Oil Bulletin, valabile pentru 6 aprilie, arata ca un litru de benzina costa in Ungaria, in medie, 0,804 euro, iar un litru de motorina - 0,916 euro.

In niciun alt stat membru din UE nu gasim benzina mai ieftina.

In Polonia, preturile erau de 0,901 euro/litru, respectiv 0,934 euro/litru, in Bulgaria - 0,910 euro/litru, respectiv 0,909 euro/litru, in Romania - 0,933 euro/litru, respectiv - 0,968 euro/litru, iar Luxemburg se remarca la diesel - 0,902 euro/litru.

Astfel, pozitia Ungariei in acest top e putin atipica, avand in vedere ca, in ultimii ani, in Romania, Bulgaria si Polonia erau de obicei cele mai mici preturi (si Luxemburg la motorina).

In fapt, noi am pierdut acest "titlu" de curand, avand in vedere ca pe 16 martie, aveam cei mai ieftini carburanti din UE.

De ce Ungaria are preturi mai mici la carburanti ca noi?

In contextul scaderii cererii la nivel mondial pentru benzina si motorina, pe fondul restrictiilor de circulatie impuse in contextul COVID-19 si razboiului de pe piata petrolului (incheiat de curand), preturile carburantilor au scazut semnificativ in ultimele luni. In plus, la inceputul anului, Romania a beneficiat si de o reducere a taxelor, dupa eliminarea supraaccizei, astfel ca am avut toate premisele sa redevenim tara cu cei mai ieftini carburanti (ceea ce s-a si intamplat, pana in aprilie, cand Ungaria ne-a detronat).

Astfel, la nivelul intregii UE, la inceputul anului, benzina costa 1,443 euro/litru, iar motorina - 1,381 euro/litru. La inceputul lunii aprilie, preturile erau de 1,210 euro/litru, respectiv 1,132 euro/litru.

In Romania, benzina s-a ieftinit de la 1,086 euro/litru la 0,933 euro/litru, iar motorina de la 1,115 euro/litru la 0,968 euro/litru.

In Ungaria, scaderea de pret a fost si mai mare. Benzina s-a ieftinit de la 1,208 euro/litru la 0,804 euro/litru, iar motorina de la 1,274 euro/litru la 0,916 euro/litru, iar presa maghiara titra ca sunt cele mai mici preturi din ultimii patru ani.

Cat despre nivelul taxarii, 63% din pretul benzinei reprezinta biruri in Ungaria, respectiv 55% in cazul motorinei. La Romania, proportiile sunt 55% si 51%.

Dar cum s-a ajuns aici?

"Pretul include insa si o componenta de cerere si atunci s-ar putea deduce ca, relativ la alte state, e posibil sa avem o cerere mai redusa", a explicat Claudiu Cazacu, Consulting Strategist la XTB Romania, pentru Ziare.com.

OMV Petrom, cel mai mare jucator pe piata carburantilor din Romania, a transmis intr-o nota adresata investitorilor pe 8 aprilie ca "preturile in scadere ale titeiului si criza generata de COVID-19 au avut un impact negativ asupra performantei grupului in primul trimestru din 2020", adaugand ca, spre finalul trimestrului, in tara noastra, "vanzarile de carburanti cu amanuntul au inregistrat o scadere abrupta de peste 30% si rata de utilizare a rafinariei a fost ajustata la putin peste 80%".

Compania MOL din Ungaria a transmis ca a inregistrat o scadere a vanzarilor intre 20 si 40% a carburantilor in tarile in care activeaza, insa nu a specificat care a fost evolutia strict pentru tara-mama.

O alta explicatie ar fi evolutia cursului: "Putem vorbi si de un efect valutar, forintul inregistrand in raport cu dolarul o apreciere de aproximativ 5% intre 19 si 30 martie", ne-a mai spus Claudiu Cazacu.

In plus, in acelasi interval, leul a inregistrat o scadere fata de moneda americana, dupa cum arata datele XE.com.

Ar mai fi un aspect: Romania a plafonat preturile la mai multe bunuri, inclusiv carburanti, iar Ungaria - nu, vecinii incurajand astfel o evolutie bazata pe cerere si oferta decat pe impunerea artificiala a unui plafon maxim.

Ce urmeaza?

Situatia de pe piata petrolului (o componenta importanta in pretul carburantilor) a fost foarte volatila in ultimele saptamani, atitudinea investitorilor schimbandu-se radical pe perioade foarte scurte de timp. Pentru a ne face o idee despre amplitudinea situatiei, distanta dintre maximul atins pe 9 aprilie si minimul sesiunii de luni a fost de peste 22%, se arata intr-o analiza a casei de brokeraj XTB Romania remisa Ziare.com.

"Totusi, aceasta depreciere rapida nu a reprezentat altceva decat o trezire la realitate pentru investitori. Inainte de anuntarea acordului, petrolul s-a apreciat cu aproximativ 8%, dar aceasta secventa pozitiva nu a fost durabila, materia prima pierzand tot terenul castigat anterior odata cu prezentarea detaliilor acordului OPEC +", explica Radu Puiu, Research Analyst, XTB Romania.

Pe scurt, intelegerea prevede reducerea productiei de petrol cu 9,7 milioane de barili pe zi in mai si iunie, adica aproximativ 10% din oferta globala, ceea ce reprezinta o valoare record. Apoi, volumul reducerilor va fi treptat temperat pana in aprilie 2022. Oficialii gruparii au sustinut ca masurile luate ar putea fi si mai ample, vizand reduceri de aproximativ 20 de milioane de barili pe zi (incluzand reducerile suplimentare din partea statelor G20 si majorarea rezervelor strategice).

Un astfel de scenariu este de inteles, daca avem in vedere ca estimarile indica o posibila reducere a cererii cu 30 de milioane de barili pe zi in aprilie.

Pretul petrolului a scazut, in pofida acordului istoric menit sa resusciteze piata

Printre masurile suplimentare vizate de catre OPEC se numara si sperantele ca state din afara grupului, precum SUA, Canada sau Norvegia, sa adere la reducerile coordonate. Presedintele Donald Trump a evitat sa abordeze acest subiect, sustinand ca mecanismele pietei vor ajusta productia americana.

In acest sens, trebuie sa mentionam estimarile prezentate de secretarul american pentru Energie, Dan Brouillette, care a sustinut ca, pana la sfarsitul anului, productia americana se va reduce cu 2-3 milioane de barili pe zi.

Totusi, reducerile tind sa nu aiba efectul scontat pe termen scurt, intrucat nu se ridica la volumele necesare pentru a evita o crestere masiva a stocurilor de petrol in al doilea trimestru. Blocajele celor mai importante economii si temerile legate de o recesiune vor continua sa puna presiune descendenta asupra cererii de combustibil.

Datele din ultimele zile confirma perspectivele sumbre. Agentia Internationala a Energiei a publicat raportul privind piata petrolului pentru aprilie, in cadrul caruia avertizeaza despre posibilitatea ca scaderea cererii cauzate de pandemie sa fie mult mai ampla decat nivelul de reducere a productiei agreat de OPEC+.

Mai mult, datele Administratiei de Informatii din domeniul Energiei au indicat o crestere saptamanala istorica a stocurilor de petrol din SUA, 19,25 de milioane de barili, in timp ce nivelul prognozat era de 11,6 milioane de barili.

In acest context, pe termen scurt, am putea asista la o usoara tendinta de stabilizare a cotatiei WTI (importanta pentru piata americana) in jurul pragului de 20 de dolari per baril.

"Pana cand masurile de combatere a epidemiei nu vor fi relaxate, perspectivele pentru pretul petrolului raman in continuare pesimiste si nu putem exclude o corectie sub zona mentionata anterior, drumul fiind deschis pana in vecinatatea pragului de 15 dolari per baril.

Odata cu redeschiderea economiilor, optimismul ar putea reveni treptat in piete, iar redresarea cererii ar putea impulsiona pretul. Un alt factor important il va reprezenta atingerea limitelor superioare ale capacitatilor de stocare a petrolului care va pune presiune asupra companiilor sa reduca productia.

Principalul obiectiv pentru cumparatori pe termen mediu se afla la 28,50 dolari per baril, prag ce a intrerupt toate incercarile recente de redresare din partea cumparatorilor", mai explica analistul Radu Puiu.

La randul sau, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist in cadrul XTB Romania, adauga ca "petrolul este inca intr-un foarte rapid trend descendent, dar anticipatiile referitoare la masuri suplimentare, dincolo de cele luate deja de OPEC+, pot aduce modificari ample in urmatoarele 2-3 luni".

"Cheia parcursului viitor este insa durata pandemiei si modul de revenire a economiei (lenta sau rapida). In linia informatiilor disponibile in prezent, carburantii au sanse foarte bune de a se ieftini in urmatoarele 2-3 saptamani. Aceasta ar fi o veste buna pentru soferi, care ar fi fost si mai buna intr-o perioada fara restrictii.

Este, in plus, un factor de limitare a presiunii de crestere a unor preturi, fara a fi insa un element determinant pentru multe produse. Cu toate acestea, tendinta ulterioara ar putea fi una de relativa scumpire a benzinei si motorinei, de la niveluri foarte joase si fara a vedea pentru moment "amenintate" reperele din februarie", a mai explicat Claudiu Cazacu.

Ce platim, de fapt, la pompa?

* TVA, accize si alte taxe (care merg direct in buzunarul statului);

* Costuri logistice (distributie primara si secundara - salarii, intretinere, amortizari);

* Costuri de operare retea de distributie (salarii, taxe, impozite locale, utilitati, investitii obligatorii);

* Costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionarii si prelucrarii acesteia);

* Costuri financiare (dobanzi - credite investitii, curs valutar etc.);

* Adaos comercial.

Citeste si:
Adrian Oros, ministrul Agriculturii, după revenirea în guvernul Cîțu: "Nu am părăsit echipa lui Ludovic Orban!"
Adrian Oros, ministrul Agriculturii, după revenirea în guvernul Cîțu: "Nu am părăsit echipa lui Ludovic Orban!"
Ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros, a declarat că refacerea coaliţiei şi un guvern condus de Ludovic Orban este singura soluţie realistă şi decentă pentru gestionarea crizei...
MRU prevestește prăbușirea PNL: „Carnavalul politic din ultimele trei luni se vede în scăderea dramatică în sondaje”
MRU prevestește prăbușirea PNL: „Carnavalul politic din ultimele trei luni se vede în scăderea dramatică în sondaje”
Fostul premier și fost șef al SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a vorbit public despre actuala criză politică din România precum și despre situația pandemică. Acesta e de părere că...
Sursa: Ziare.com