Cat curent cosumi si cat platesti? Iata ce ti se mai adauga la factura de energie electrica

Sambata, 03 August 2019, ora 19:04
23919 citiri
Cat curent cosumi si cat platesti? Iata ce ti se mai adauga la factura de energie electrica

Daca ar fi suficient sa achitam doar pretul energiei electrice propriu-zise consumate acasa, factura la curent ne-ar putea scadea chiar si cu doua treimi. Intrebarea este: ar fi posibil sa ne alegem doar unele componente ale facturii pe care sa le achitam? Iata cum stau lucrurile.

Atunci cand ne platim curentul, nu dam bani, de fapt, doar pe energia consumata (numita de specialisti energie electrica activa), ci si pe o multime de servicii si de taxe. Ce rost are fiecare dintre aceste tarife suplimentare si cat de just este sa le achitam, luna de luna, va spunem in continuare.

Energia activa e prima pe factura. Ce platim pentru ea

Toti furnizorii de curent trec pe factura, inainte de toate, cantitatea de energie activa consumata de clientul casnic (masurata in kWh) si pretul acesteia. Modul in care aceste informatii sunt redate pe factura difera insa, in functie de statutul furnizorului.

Mai exact, furnizorii de ultima instanta (FUI) - adica aceia mari, care dau curent la preturi aprobate de stat si alimenteaza majoritatea gospodariilor - trec pe factura doar cantitatea de energie activa livrata si costul acesteia.

Furnizorii de ultima instanta includ in factura, sub denumirea de "energie activa" si o serie de tarife despre care ar trebui sa stim

In schimb, furnizorii concurentiali mentioneaza, pe langa energia activa, o serie de tarife numite: de introducere in retea, pentru servicii de sistem, de extragere din retea si de distributie.

Ce inseamna toate acestea? Ei bine, toate sunt cheltuieli facute pentru transformarea si transportul curentului de la producator pana la contorul gospodariei, dupa cum ne-a explicat presedintele Asociatiei Consumatorilor si Micilor Producatori de Energie (ACMPE), Liviu Popa.

Mai exact, potrivit specialistului, in forma in care pleaca de la producatori (sa spunem de la Hidroelectrica sau de la CE Oltenia) energia electrica n-ar putea fi folosita pentru alimentarea gospodariilor.

In consecinta, e nevoie de o serie de echipamente cu ajutorul careia energiei sa i se aduca niste transformari, inainte sa fie introdusa intr-o retea de transport. Pentru cumpararea, mentenanta si functionarea acestor echipamente cu care se intervine asupra energiei electrice, in factura apare tariful de introducere (a curentului) in retea.

Odata introdusa, energia electrica este transportata prin reteaua de transport, prin fire, pana la granita cu una dintre cele 8 retele teritoriale de distributie a curentului din Romania. Pentru ca toata aceasta operatiune sa se poata face, gosposariile platesc un tarif trecut pe factura cu denumirea "serviciu sistem".

Drumul energiei electrice de la producator pana la consumtor. Fiecare tranzitie inseamna, pentru consumator, plata unui tarif. Inforgrafic: Ziare.com/Nicu Socol

Apoi - tot cu ajutorul unor echipamente specifice - energia electrica este extrasa din sistemul de transport si livrata retelelor de distributie. Echipamentele se cumpara si se intretin cu bani proveniti din banii stransi ca "tarif de extragere din retea".

Odata ce au primit energia, distribuitorii trebuie sa o treaca prin statii de transformare, pentru a o aduce de la inalta, la medie si apoi la joasa tensiune. Iar toate acestea se platesc din banii stransi din "tariful de distributie".

In imagine: energia activa (cu rosu), tarifele de introducere si extragere din retea, de serviciu sistem si distributie (cu galben) si alte taxe si cheltuieli incluse in factura (cu verde)

Banii din aceste tarife se impart. Mai exact, tarifele de introducere in retea, de serviciu sistem si de extragere din retea merg la Transelectrica. Iar tarifele de distributie ajung la cei 8 operatori ai retelelor regionale de distributie.

Nivelul tarifelor este reglementat de stat. In consecinta, el poate creste sau scadea, in functie de mai multi factori. Cert este ca tarifele trebuie platite, din cauza ca fara banii stransi din ele, energia electrica n-ar mai ajunge, in forma optima, la clientii casnici.

Alte tarife, taxe si accize. Unele justificate, altele nu

Pe langa energia activa si tarifele deja mentionate, factura de curent mai contine, insa, si o serie de alte plati pe care clientul e obligat sa le onoreze. Iata care sunt acestea.

Tariful de cogenerare. Acesta reprezinta contributia baneasca pe care fiecare consumator e obligat sa o plateasca pentru a sustine functionarea CET-urilor care produc, in sistem de cogenerare, curent si caldura.

Pentru bucurestean, spre exemplu, plata acestei taxe e justificata, pentru ca ea sustine sistemul centralizat de incalzire a orasului. Pentru alti consumatori - cum ar fi cei din Maramures sau din Ialomita - achitarea tarifului nu se prea justifica, de vreme ce acei oameni nu mai au acces la sisteme centralizate de incalzire. Dar pentru ca statul ii obliga, consumatorii il platesc.

Certificatele verzi. Sunt taxe de sustinere a producatorilor de energie verde, cum ar fi aceea obtinuta cu ajutorul eolienelor sau a panourilor fotovoltaice. Scopul impunerii tarifului e, in sine, nobil. Energia verde e buna si nu distruge mediul. Cu toate acestea, clientul roman plateste pretul certificatelor fara sa stie ce primeste in schimb. Motivul: in sistemul energetic national din energia verde si toate celelalte tipuri de energie (inclusiv cea obtinuta din carbune) se obtine un mix, livrat ulterior consumatorilor.

Cu alte cuvinte, e imposibil de stabilit cat din energia consumata de un apartament intr-o luna provine, sa spunem, de la eoliene.

Abonamentul. E o taxa lunara - care nu e nicaieri prevazuta in legislatia romaneasca - pe care le-o percep unii dintre furnizorii concurentiali de energie clientilor casnici. In ce scop? Furnizorii sustin ca folosesc banii din "abonament" pentru a-si echilibra afacerile si a-i putea garanta gospodarului ca nu-i vor scumpi kilowatul, indiferent cum ar evolua marile piete de energie.

In realitate, insa, daca stie sa faca afaceri, furnizorul ar trebui sa-i poata da consumtorului garantia unui pretul stabil si fara sa-i bage mana in buzunar pentru asta.

In teorie, consumatorul poate cere sa fie scutit de aceasta taxa. In practica, insa, ca sa aiba castig de cauza, ar trebui cel mai probabil sa se adreseze unei instante. Sau sa isi caute un alt furnizor, care nu-i include si un "abonament" in factura.

Accizele. O politica de accizare a energiei exista, la nivel european. In mod normal - cel putin pentru consumatorul casnic - aceasta taxa n-ar trebui sa existe, de vreme ce energia electrica pentru locuinta nu e un lux, ci o necesitate.

Peste toate, clientul casnic mai plateste si TVA in cuantum de 19%, asa cum prevede legea.

In concluzie, e limpede ca in factura de curent sunt incluse - pe langa pretul energiei active - atat tarife care au o justificare, cat si unele excesive. In teorie, institutiile statului ar trebui sa intervina si sa se asigure ca nu platim servicii pe care nu le primim, cum ar fi abonamentul lunar. Dar cum institutiile nu intervin, clientul casnic ar trebui sa se descurce singur.

In teorie, clientul casnic poate cere eliminarea acestor tarife de pe factura. In practica, insa, sansele sale sa ajunga la o intelegere cu furnizorul care ii percepe taxele excesive sunt extrem de mici. Iar asta inseamna ca omul fie accepta sa dea bani in plus, fie isi va cauta alt furnizor, care sa nu tina cu tot dinadinsul sa-i ia banii degeaba.

Citeste si:
Ministrul Sănătății, despre măsurile anti-Covid luate de Revelion: "Nu vor fi stupide"
Ministrul Sănătății, despre măsurile anti-Covid luate de Revelion: "Nu vor fi stupide"
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat duminică, 5 decembrie 2021, că măsurile anti-Covid care vor fi luate pentru perioada sărbătorilor de iarnă vor fi anunțate în perioada...
Liviu Dragnea și Irina Tănase s-au despărțit. Motivul pentru care fostul lider al PSD a plecat de acasă
Liviu Dragnea și Irina Tănase s-au despărțit. Motivul pentru care fostul lider al PSD a plecat de acasă
Povestea de dragoste între Liviu Dragnea (59 de ani) și Irina Tănase (28 de ani) pare să se fi încheiat. Dacă în urmă cu mai puțin de două luni fostul lider al PSD vorbea despre...