Româncele muncesc de trei ori mai mult decât franțuzoaicele pentru produsele de igienă intimă. Parlamentul amână de luni bune o lege care ar ieftini tampoanele

Româncele și alte femei din estul Europei sunt nevoite să muncească de trei ori mai mult decât cele din Vest pentru a-și permite produsele de igienă intimă, arată o cercetare publicată recent. Prețurile produselor sunt foarte apropiate de media europeană, dar diferențele la salariul minim le fac mai greu accesibile pentru femeile din România.

Femeile din România cheltuiesc lunar în jur de 8,4 euro pe produse menstruale, cu doar cincizeci de cenți sub media europeană, iar prețul este mai mare decât în țări precum Marea Britanie (3,3 euro), Spania (6 euro) sau Franța (7,9 euro), arată Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România.

Salariul minim încă mic prin comparație cu cele din Vest fac produsele mai scumpe pentru românce, iar costul produselor menstruale nu este luat în calcul atunci când se discută de politicile care țintesc sărăcia. Inaccesibilitatea produselor menstruale reprezintă fațetă a „sărăciei menstruale”, amintește sursa citată.

Pentru a-și permite produsele de igienă necesare într-o lună, o româncă trebuie să plătească 42 de lei, ceea ce înseamnă trei ore de muncă pe salariul minim. Prin comparație, o britanică își permite aceleași produse în doar 18 minute de muncă. Similar, în alte țări occidentale, precum Belgia, Franța, Irlanda sau Spania, femeile muncesc mai puțin de o oră pentru a-și permite produsele menstruale. În Est, doar Slovacia și Polonia se apropie de această cifră. Cea mai rea situație pentru femei este în Republica Moldova și Albania, unde ele trebuie să muncească în jur de șase ore sau mai mult pentru a-și cumpăra produsele necesare pe o lună.

„Sărăcia menstruală este o problemă de sănătate publică ce necesită implicarea instituțiilor relevante pe termen lung. Aceasta nu se rezumă la măsuri pentru a crește accesul la produse menstruale și pentru a spori educația sexuală în rândul populației, ci și la acțiuni pentru reducerea stigmatului din jurul menstruației. Deși ONG-urile oferă un ajutor esențial, ele nu pot compensa lipsa de implicare din partea autorităților publice. În România este nevoie de politici publice concrete care să abordeze în primul rând taxarea și/sau subvenționarea produselor menstruale (absorbante, tampoane etc.), dar și medicamentele împotriva durerii cum ar fi ibuprofenul, programe de educație menstruală și sexuală în rândul tinerelor și tinerilor și campanii de comunicare pentru a demonta stigmatului din jurul menstruației”, mai arată Momitorul Social.

Printre factorii care afectează prețul produselor menstruale se numără și taxarea; Uniunea Europeană nu recunoaște produsele de igienă intimă ca fiind unele pentru care se poate percepe TVA redus, de 0%-5%. În mai anul acesta, senatorii UDMR și USR au introdus o propunere legislativă pentru a coborî taxa pe valoarea adăugată de la 19% la 9%. Propunerea a trecut de Senat la începutul lunii octombrie, iar acum se află la Camera Deputaților, for decizional, în faza comisiilor.

Cota redusă de TVA s-ar aplica la pentru tampoane igienice și tampoane interne de uz feminin, șervețele și scutece pentru copii, precum și scutece pentru adulți. Mai multe state occidentale, printre care și cele unde costul exprimat în ore de muncă este mai mic, au cote reduse de TVA la astfel de produse.

Turul doi al alegerilor prezidențiale. Tot ce trebuie să știe alegătorii despre vot

Peste 18 milioane de cetăţeni români cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică, 8 decembrie, la urne pentru a alege noul preşedinte pentru următorii cinci ani. Potrivit Autorităţii...

Oamenii controversați din spatele Asociației ”Pământul Strămoșesc”, înființată de Călin Georgescu. Ce idei promovează

Asociația „Pământul Strămoșesc”, care a fost numită după o revistă legionară din perioada interbelică, a fost înființată de Călin Georgescu în 2021, alături de un fost candidat...