Deciziile populiste de mentinere a pretului la gaze la nivel redus au impiedicat implementarea reformelor, necesare pentru acest sector, tocmai de aceea e nevoie de calendarul de liberalizare, marul discordiei dintre Fondul Monetar International (FMI) si Guvernul Romaniei, condus de Victor Ponta, sustine Valentina Ivan, analist in politici energetice.
Cele doua parti nu au semnat scrisoarea de intentie, in aceasta luna, din cauza ca nu s-au pus de acord in ceea ce priveste cresterea pretului la gaze si situatia sectorului huilei din Romania.
Insa Valentina Ivan, de la Candole Partners, atrage atentia, intr-un interviu acordat Ziare.com, ca tarifele sunt mai mari mai ales ca urmare a cresterii taxelor de distributie si ca un calendar de liberalizare e necesar, deoarece ar aduce avantaje tuturor celor implicati.
Cum a afectat populatia cresterea preturilor la utilizati?
Cresterea preturilor la facturile de electricitate si gaze a dus mai multe gospodarii in saracie energetica, adica in imposibilitatea de a-si plati facturile.
Cauzele pentru adancirea saraciei energetice au aparut in contextul in care salariul minim pe economie a crescut in mod nesemnificativ, in timp ce costurile cu utilitatile reprezinta cam 20% din totalul cheltuielilor unei gopodarii si continua sa creasca odata cu calendarul de liberalizare.
Romania are cele mai mici preturi la energia electrica si gaze din UE, dar si cele mai mici salarii minime pe economie. In al 2-lea semestru din 2014, preturile la electricitate pentru consumatorii casnici in Romania au fost cu aproape 35% mai mici decat media europeana.
La gaze, preturile au fost cu 70% mai mici comparativ cu media europeana. Refuzam comparatia facturii de energie cu tarile europene pe motiv ca avem un nivel de trai mai scazut, insa nu observam ca la produse alimentare (de exemplu, un kilogram de carne) sau servicii suntem aliniati sau chiar mult peste media europeana.
De ce exista un nivel atat de redus comparativ cu celelalte state europene?
Preturile scazute la energie nu inseamna buna gestionare a resurselor din sector, ci doar faptul ca acestea au fost mentinute in mod artificial la nivel redus, urmand ca acum Romania sa treaca printr-un proces de liberalizare accelerata in vederea alinierii preturilor cu cele europene.
Au existat ani in care pana si inflatia anuala a fost mai mare decat cresterile anuale in factura de energie. Procesul liberalizarii s-ar fi putut face mai lent si ar fi trebuit inceput mai devreme, si nu facut pe fuga si cu costuri mai mari.
Deciziile populiste de mentinere a preturilor la nivel redus (pretul energiei termice este adesea folosit in campaniile electorale din marile orase pentru a obtine un castig electoral imediat) au intarziat reformele. De-a lungul timpului, guvernele au mentinut preturile mici prin subventii incrucisate sau ajutoare de stat care au sustinut pe piata producatori necompetitivi si ineficienti.
Acestea au descurajat intrarea pe piata a companiilor private, deoarece nu transmit semnale adecvate cu privire la costul real de producere, descurajand astfel investitiile in tehnologii mai eficiente si stimuland competitia.
Premierul Victor Ponta nu a vrut sa semneze scrisoarea de intentie cu FMI, deoarece acestia propuneau continuarea calendarului de liberalizare, respectiv cresterea pretului pentru consumatorii casnici de la 53,3 lei/MWh la 62 lei/MWh. Cum vedeti aceasta situatie? E necesara liberalizarea?
Ne alarmam pentru faptul ca pretul la gaze creste de la 53,3 lei/MWh la 62 lei/MWh, insa nu ne intereseaza banii gestionati prost de stat in sectorul de energie. Nici 53,3, nici 62 nu sunt preturi de piata, ci preturi stabilite in mod arficial. Vedem un pret pe factura, insa ignoram sa vedem toata nota de plata (bani pierduti la buget, producatori cu capital de stat ineficienti, coruptia etc).
Mai mult, cetatenii trebuie sa fie constienti ca pretul final pe care il vad pe factura include si tarifele pentru distributie, transport, taxe si impozite (la gaze acestea sunt cam 50/50). In 2014, tarifele de distributie pe gaze au crescut cu 30-40%. Acestea nu au legatura cu liberalizarea.
Ce dezavantaje/avantaje va avea liberalizarea?
Mecanismul de protejare a consumatorilor ajuta de fapt, in mod nesustenabil, pe toata lumea, nu doar pe cei saraci. Fie ca ne referim la cel mai bogat sau ca ne referim la cel mai sarac roman, ambii beneficiaza de preturi subventionate, fiind sustinuti mai degraba consumatorii mari, de regula mai bogati si stimuland risipa, deoarece consumatorul nu este preocupat sa-si eficientizeze consumul, daca preturile sunt mici.
Au existat consultari in privinta mecanismului adecvat de protejare a consumatorilor si s-a ajuns la concluzia ca preturile reglementate trebuie eliminate si inlocuite de contributii de la bugetul Ministerului Muncii si din bugetele autoritatilor locale, cu scopul de a diminua consumul si de a spori eficienta energetica.
De asemenea, pentru gaze, a fost avansata si ideea stabilirii unui prag (care ar lua in considerare consumul unei gospodarii medii), o cantitate care va fi achizitionata la pretul reglementat - conform calendarului, iar ce ar depasi pragul ar trebui achizitionat la pretul pietei.
Propunerea ar veni in ajutorul consumatorilor mici, vulnerabili si ar fi indus un comportament de economisire. Ceea ce este cert este faptul ca va urma o crestere graduala a preturilor pana in 2021.
Premierul Ponta a precizat ca va exista in aprilie o noua runda de negocieri privind un nou calendar de liberalizare, care ar trebui sa contina cresteri mai lente de pret. Ce se va intampla daca nu se va ajunge la un acord?
Reforma ceruta de CE (de aliniere a preturilor la nivel european) este realizata pentru a creste concurenta in piata, astfel incat preturile la energie sa ajunga la cel mai scazut nivel economic justificat. Reforma a dat roade in alte tari europene si a fost realizata in beneficiul consumatorului.
Cetateanului ar trebui sa ii fie explicate beneficiile unei piete liberalizate: un pret de piata stabilit de cerere si oferta, calitate sporita, posibilitatea de a-si alege furnizorul cu pretul cel mai bun, control asupra consumului, protejarea celor cu adevarat vulnerabili.
A mentine interventia administrativa fara legatura cu functionarea pietei poate insemna o factura mai mica ce vine la pachet cu influenta politicului asupra sectorului de energie, plus subventionarea unuia se face pe spinarea altcuiva si toate sunt din bugetul central! Cu cat amanam reforma, cu atat ajustarea va fi mai brutala si mai costisitoare!
Un alt motiv pentru care scrisoarea de intentie nu a fost semnata a fost faptul ca FMI ar fi cerut disponibilizari la Complexul Energetic Hunedoara. Care este situatia acestei companii si a sectorului huilei, in general?
Sectorul huilei in Romania va primi ajutor de stat pana in 2018, conform unei scheme agreate de CE, urmand ca trei mine sa fie inchise pana la acea data si productia sa se diminueze considerabil.
CEH supravietuieste in acest moment prin acest ajutor de stat, prin subventii, prin faptul ca primeste un bonus de cogenerare (CEH are centrale instalate in anii '60, cu toate acestea "produce energie de inalta eficienta"), prin accesul prioritar la piata de echilibrare (adica atunci cand este nevoie sa contrabalansam efectul energiilor intermitente, alegem sa o facem cu cea mai scumpa energie de pe piata, CEH are cel mai mare cost marginal de productie), prin faptul ca primeste certificate de emisii cu titlu gratuit. Toate acestea ne costa pe fiecare dintre noi.
Daca aceste bonusuri nu ar exista, CEH nu ar trebui sa fie pe piata si nu ar atrage interesul investitorilor. Mai mult, are grave probleme de guvernanta corporativa.
De-a lungul timpului a avut un management defectuos sau corupt, adesea numit pe criterii politice, ceea ce s-a tradus prin investitii paguboase (promovarea unor proiecte care sunt foarte costisitoare si ineficiente, achizitii care nu erau necesare sau care s-au realizat la preturi cu mult peste pretul pietei, favorizarea unor operatori, acumularea de arierate, blocaje financiare).
Aceasta companie nu are nevoie de reformare, ci de a fi scoasa din uz, deoarece este o povara pentru cetateanul roman. Este o problema sociala disponibilizarea angajatilor CEH, mai ales intr-o zona monoindustriala, insa avand in vedere cat ne costa acest complex la acest moment, sunt convinsa ca si cu o mica parte din acel buget se pot creiona mecanisme de compensare si solutii sustenabile pentru cei concediati si familiile acestora.
