UE vrea sa exportam gaze ieftine. Ce inseamna pentru factura romanilor?

Invocand conditii economice dificile, Romania a interzis, in decembrie 2011, exporturile de gaze, masura care a afectat direct Petrom, in contextul in care compania controlata de grupul austriac OMW nu a mai putut sa exporte gaze ieftine.

Totusi, legislatia europeana obliga statele membre sa asigure transportul de gaze prin conductele de interconectare in ambele directii, de import si de export, pentru sporirea securitatii aprovizionarii. In consecinta, pe 21 noiembrie, Comisia Europeana a declansat procedura de pre-infringement in cazul tarii noastre, ca urmare a masurii adoptate in decembrie.

Ridicarea interdictiei la exporturi poate avea un impact zdrobitor in facturile romanilor, daca se aplica in conditiile actuale.

Potrivit premierului Victor Ponta, Romania ar importa gaze rusesti la preturi triple comparativ cu pretul de export si trebuie gasita o solutie pentru evitarea acestei "catastrofe".

"Ideea e ca exportam gaze romanesti, importam gaze rusesti la un pret triplu. Sigur ca avem o problema cu legislatia europeana, care spune ca sa lasam, sa exportam. O sa gasim o solutie. Altfel insa, pe romaneste, asta inseamna sa exportam gazele romanesti, alea ieftine, si sa importam de-alea scumpe. Insa, sigur, tine si de o strategie pe termen lung", a declarat prim-ministrul.

Productia interna de gaze a Romaniei, realizata de Romgaz si Petrom, asigura pana la 80% din necesarul de consum al tarii, iar restul este importat prin intermediul grupului rus Gazprom. Pretul recomandat de ANRE pentru gazele interne a fost, in ultimii ani, in medie de 160 de dolari/1000 mc, in timp ce pretul mediu al gazelor din import a depasit 400 de dolari/1000 mc.

Statul roman si-a luat angajamentul, in acordurile cu institutiile internationale, sa liberalizeze preturile pentru energia electrica si gazele naturale, in mai multe etape, cu finalitate in 2018. Termenul initial pentru liberalizare a fost 2007, in momentul aderarii Romaniei la UE.

Astfel, preturile trebuie aliniate la nivelul celor din Uniunea European, insa, in paralel, trebuie luate masuri pentru a ajuta consumatorii sa faca fata majorarilor.

Dupa opt ani, suntem inca nepregatiti

Desi am avut la dispozitie opt ani de zile pentru adoptarea acestor masuri, Romania este, in continuare, nepregatita, atrage atentia Jean Constantinescu, fost presedinte al ANRE si Transelectrica.

"In ultima instanta, directivele europene privind piata trebuie respectate. Stiam de multi ani, de cand am negociat tratatul de aderare care s-a terminat la sfarsitul anului 2004. Am avut opt ani de zile pentru a ne gandi cum rezolvam aceasta problema. Existau solutii", a spus Jean Constantinescu.

In opinia acestuia, sunt necesare eliminarea preturilor paralele si reconstruirea unui sistem pentru a spijini consumatorii.

"Trebuie sa terminam cu practica preturilor paralele, adica pret multiplu, preturi reglementate, pret extern, pret intern. Trebuie refacut sistemul de sprijin al populatiei pentru accesul la energie. Odata cu desfiintarea preturilor reglementate si trecerea la un singur pret de piata, producatorii vor face niste rente, care se pot imparti convenabil intre stat si producator.

Statul, cu renta sa, poate sa suplimenteze fondul de asistenta pentru consumatori, pentru populatie in mod special, astfel incat un consumator casnic sa vada un singur pret, pretul real de piata, sa vada factura reala si cu cat il ajuta statul in facturi din acea renta si el sa plateasca doar diferenta.

Un productor, de exemplu Petrom, care acum vinde la pretul reglementat, daca il las sa practice pretul de piata, va face o renta extraordinara. Eu trebuie sa discut cu Petrom sa reglementez prin lege impartirea acestei rente intre bugetul statului si companie", a explicat specialistul.

Din renta ar urma sa fie ajutati toti consumatorii, dar cu precadere cei vulnerabili.

In cazul in care nu se vor lua masuri de sprijin, exista riscul unor "convulsii sociale".

Rezolvam prin negociere?

Ionut Purica, expert pentru energie si mediu in Academia Romana, remarca la randul sau faptul ca procedura de infringement poate fi declansata si ca urmare a unei comunicari deficitare, iar Romania trebuie sa explice institutiei europene motivele pentru care a introdus interdictia.

"Comisia Europeana poate sa declanseze o procedura de infringement pentru ca nu a fost explicata clar o anumita filosofie de abordare a unei anumite activitati. Trebuie negociata cu UE aceasta procedura. Trebuie sa avem capacitate de negociere si grupuri permanente de negociere.

Noi am avut impresia ca, daca am negociat intrarea in UE, nu mai avem ce negocia, desi este foarte clar ca abia acum incep negocieri importante pe elementele care reprezinta interesele economiei romanesti, bineinteles intr-un context european", a precizat expertul.

Statul roman are la dispozitie doua luni pentru a raspunde incalcarilor legislatiei comunitare semnalate.

Conform procedurii de derulare a infringementului, in cazul in care statul nu trimite niciun raspuns Comisiei Europene (CE) sau daca aceasta il considera nesatisfacator, urmatoarea etapa este cea a avizului motivat, contine cerinta expresa a CE ca statul membru sa ia masurile necesare eliminarii incalcarii legislatiei UE.

Daca tara nu raspunde avizului motivat in aproximativ doua luni, CE sesizeaza Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Tara in cauza poate risca amenzi si penalitati.

De ce legea păcănelelor nu poate avea un impact real: ”E nevoie de o mai bună reglementare a jucătorilor”

În 2022, piața de jocuri de noroc din țara noastră era considerată ca având cea mai mare rată de creștere din Europa de Est, mai ales în contextul în care, în România, numărul sălilor...

ToddyCat, hackerii care vizează organizații guvernamentale și militare. Cum își obțin informațiile

Kaspersky, compania rusă de securitate cibernetică, a raportat recent activitățile unui grup de hackeri numit ToddyCat, care vizează organizații guvernamentale și militare din regiunea...