Romanul a renuntat la calitatea hranei in favoarea cantitatii (Opinii)

In ciuda vremii de restriste strabatute de omenire, a scenariilor emise de specialisti, adesea vecine cu infernul economic revarsat, romanii isi apara cu cerbicie ultimul bastion: hrana. Se cumpara alimente in nestire. Fara nicio diferenta cantitativa fata de perioada boom-ului parca disparut odata cu dinozaurii.

Ceva totusi s-a schimbat. Nu este o concluzie a expertilor in domeniu. Se poate lesne vedea cu ochiul liber. S-a renuntat neobisnuit de mult la calitate. Acele "tanchete" pe roti impinse frenetic pe aleile marilor magazine sunt burdusite cu produse pentru hrana, la preturi ieftine si foarte ieftine.

Aproape ca nu se mai tine cont de reteta dupa care sunt preparate alimentele. De aici si dezastrul determinant pentru starea de sanatate. Sunt arhicunoscuti zecile de inamici introdusi in fabricare. Mai lipsesc doar rumegusul si praful de caramida refractara.

Made in Romania

Este efectul firesc al costurilor extrem de ridicate pe care ar fi nevoit sa le achite omul de rand, daca isi doreste produse alimentare optime calitativ. Fenomenul se petrece in contextul in care pe rafturile magazinelor predomina produse "made in Romania". Si nu in orice procentaj, ci intr-unul de 80-95%. Factorul decisiv provine din TVA-ul infernal de 24%, in vreme ce tarile batranului continent practica acest ados in mod diferentiat la alimente.

In Romania, mancarea este foarte scumpa din cauza ca materia prima folosita de producatori vine de peste hotare. Deci, startul este cu handicap. "Lantul" incepe altundeva, afara, cu preturile de rigoare. Se apreciaza ca piata de retail nu va creste, dar nici nu va mai scadea. Nici nu s-ar putea altfel, daca ne gandim la ce ingurgiteaza neaosul carpatin din marile orase.

Exceptand gazele rare si metalele pretioase (acestea din urma sunt cu cantec si dedicatie), in marfurile din galantarele cu hrana este prezent intregul tabel al lui Mendeleev. La doze echivalente cabalinelor. Marii retaileri se plang de scaderea vanzarilor si continua sa duca batalii acerbe la pret.

Poate sa se mai ajusteze ceva pozitiv la aspectul servicii, daca isi doresc un bilant de sfarsit de an, cat de cat favorabil. Comerciantii planuiesc sa incheie parteneriate cu diversi producatori puternici de pe piata. Intelegerile pe cantitati si preturi cu discount pot constitui o alternativa. Ramane de luat in calcul durata coabitarii.

Sansa aflata de partea tututor se numeste anul agricol bun consemnat in acest 2011. Important este ca negustorii sa nu incerce a petici cu lacomie pierderile din anii anteriori. Pana si conservele au termene de expirare, iar lumea a facut eforturi sa-si "mobilize" camarile.

Vanzatorul va fi nevoit sa inteleaga ca este indicat sa lase la pret si sa ruleze banul, decat sa priveasca nauc spre tejghelele fara gand de golire.

Cand nu-i a buna

In alta ordine de idei, insa legat de consum, bani, criza, sefa FMI, Christine Lagarde, a lansat recent avertismentul ca situatia economica mondiala s-a inrautatit in ultimele trei saptamani. Asta in ciuda bancilor europene care tot repeta ca se simt bine mersi. Un renumit economist spunea candva ca, daca seful unei banci insista in declaratii optimiste despre soliditatea institutiei sale, nu-i a buna.

Oricum, la inceputul lui noiembrie (3-4), la Cannes, summit-ul G20 va limpezi multe. Grupul a adoptat deja un dispozitiv complet destinat micsorarii riscului reprezentat de posibilitatea unui esec al marilor banci din lume.

S-a lansat si un ultimatum adresat politicienilor ca, in cel mult o saptamana, sa prezinte un plan bine articulat si complet de rezolvare a crizei datoriilor de stat ce ameninta economia mondiala.

De ce este comunismul atractiv pentru noua generație, născută după 1989. ”Cei care cred în egalitate nu sunt neapărat cei mai săraci” STUDIU

Idealismul și ideologia sunt mult mai puternice decât nostalgia atunci când oamenii consideră că era mai bine în comunism, arată un studiu dezvoltat de platforma de cercetare de piață...

Pierderile financiare uriașe pe care le suportă România pentru că nu face parte din Schengen terestru. „Trebuia să aderăm la 10 ani după intrarea în UE”

După eliminarea controalelor vamale aeriene și maritime cu Spațiul Schengen pentru România, la 31 martie 2024, a revenit în discuție subiectul pierderilor enorme suferite de transportatori,...