Previziuni Financial Times. Cu ce se va confrunta lumea în 2022?

Anul 2022 pare deosebit de imprevizibil și tulburător. Financial Times face previziunile de la posibila apariție a unei tulpini și mai transmisibile a coronavirusului până la conflictul dintre Federația Rusă și Ucraina.

Pentru 2021, 17 din cele 20 de predicții FT s-au adeverit. Analiştii s-au înşelat în privinţa revenirii Statelor Unite la un acord nuclear cu Iranul şi au fost prea pesimişti în privinţa vaccinării împotriva COVID-19, pentru că deocamdată doar jumătate din populaţia lumii a primit două doze de vaccin.

Va exista o variantă și mai transmisibilă a coronavirusului decât Delta și Omicron?

Destul de posibil. Majoritatea virusologilor se așteptau ca Delta să fie înlocuită cu ceva mai transmisibil, dar puțini au anticipat o creștere atât de bruscă a incidenței tulpinii Omicron. Coronavirusul ar putea infecta miliarde de oameni în 2022, așa că nu ar fi exclus să apară o nouă tulpină care să devină și mai transmisibilă.

Dacă noua tulpină va aduce o evoluție severă a bolii și o creștere a deceselor va depinde de amploarea vaccinării și de respectarea regulilor de distanțare socială, prevăd analiștii.

Se stabilizează inflația?

Probabil ca nu. Convingerea că surpriza inflaționistă din 2021 va fi temporară s-a dovedit a fi o greșeală. Cu toate acestea, deficitul înregistrat în 2021 poate fi într-adevăr temporar.

Există o rată scăzută a șomajului și o rată ridicată a locurilor de muncă vacante. O înăsprire moderată a politicii monetare în 2022 ar putea însemna o inflație mai mare, a spus economistul Martin Wolff.

Ce se va întâmpla cu piața muncii?

Cel mai probabil, valul de disponibilizări în masă din țările occidentale va scădea. În Statele Unite, deja începe să-și piardă puterea, iar mamele care au încetat să lucreze când școlile au fost închise se întorc în birourile lor. Dacă valul Omicron scade, mai mulți oameni se vor întoarce la muncă pe măsură ce virusul se retrage și economiile acumulate în ultimul an se vor diminua. Cu toate acestea, îmbătrânirea demografică și scăderea ratelor de migrație înseamnă că piețele muncii vor rămâne în continuare „sub stres”, prezice analistul Delfina Strauss.

Își vor ține țările promisiunile privind combaterea schimbărilor climatice?

Nu. Chiar și cu toate noile promisiuni climatice făcute la summitul COP26 de la Glasgow, analiștii spun că planeta se va încălzi în continuare cu cel puțin 1,8 °C peste nivelurile preindustriale.

Menținerea unei temperaturi globale mai sigure de 1,5 ° C necesită reduceri dramatice ale emisiilor de gaze cu efect de seră, în special pentru China, care reprezintă 27% din emisiile globale - mai mult decât SUA și UE la un loc.

Dar nici China, nici alte economii majore nu dau semne de progres rapid către obiectivele lor climatice în 2022, nici politicile necesare pentru a le atinge, spune analistul Pilita Clark.

Va alege Franța un „președinte de ultra-dreapta”?

Probabil că nu. Ultra-dreapta franceză âl susține pe candidatul la președinție Eric Zemmour. Dar, cu excepția unor întorsături neașteptate (se pot întâmpla multe în patru luni), Zemmour ar putea obține voturile, mai ales în detrimentul unui alt candidat de extrema dreapta, Marine Le Pen, care „nu mai este sigură” că va ajunge în turul doi. În al doilea tur, ea sau Zemmour ar putea să se confrunte cu președintele Emmanuel Macron. Vestea proastă pentru Macron este însă că este probabil să câștige cu o marjă mai mică decât în ​​2017, potrivit analistului politic Anne-Sylvain Shasani.

Rusia va începe invadarea Ucrainei?

Probabil că nu. O invazie pe scară largă ar putea însemna pentru Federația Rusă multe victime. În plus, șeful de la Kremlin, Vladimir Putin, preferă alte „mașinațiuni geopolitice”.

Fără o invazie militară, Putin își poate atinge multe dintre obiectivele sale: destabilizarea Ucrainei, descurajarea aliaților Kievului de a-i oferi ajutor militar, șantajarea NATO și obținerea de concesii la negocieri. Moscova poate își poate crea și mai multe probleme pentru ea însăși, exacerbând conflictul din Donbas. Dar capacitatea de a escalada este cel mai puternic activ al Kremlinului, a spus analistul Ben Hall.

Va pierde Partidul Democrat din SUA controlul asupra Congresului în noiembrie?

Probabil da. Democrații vor „pierde” atât Camera Reprezentanților, cât și Senatul, ca urmare a „presiunii republicane”. Alegerile la mijlocul mandatului din SUA tind să fie un regres pentru partidul care controlează Casa Albă.

Pe lângă gradul scăzut de aprobare al președintelui Joe Biden, republicanii au manipulat deja legile electorale din statele pe care le guvernează, ceea ce nu va face decât să agraveze frustrarea liberalilor față de un sistem pe care ei îl percep a fi ostil, a spus analistul politic Edward Luce.

Va invada China Taiwanul?

Nu, cel puțin nu anul acesta. Întrebarea este destul de corectă, având în vedere intensificarea exercițiilor militare ale Chinei în apropiere de Taiwan. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a spus că exercițiile militare ale Beijingului arată „ca o repetiție pentru o invazie”. Dar un atac asupra Taiwanului ar amenința cu sinuciderea economică China. SUA ar putea impune sancțiuni dure, care ar putea afecta cea mai mare parte a celor 350 de miliarde de dolari în semiconductori pe care China le importă anual. Fără semiconductori, economia chineză s-ar prăbuși, prezice analistul James King.

Vor fi întărite forțele militare din Myanmar?

Probabil că nu. La aproape un an de la lovitura de stat care a răsturnat domnia lui Aung San Suu Kyi, regimul lui Min Aung Hlain s-a confruntat cu o opoziție populară masivă. Niciun partener străin, inclusiv Rusia și China, nu a recunoscut oficial noile autorități din Myanmar, deși Cambodgia și India au luat contacte diplomatice.

În ciuda unei campanii militare împotriva insurgenților din nord-vest, „unitățile de apărare a poporului” de gherilă dețin anumite părți ale teritoriului. Din moment ce economia se află într-o stare de cădere liberă, iar lovitura de stat a eșuat, planurile generalilor de a reorganiza alegeri sunt departe de realitate, potrivit analistului politic John Reed.

Vor lăsa SUA Iranul să dezvolte arme nucleare?

Probabil că nu. Negocierile sunt în desfășurare pentru a salva acordul nuclear din 2015 distrus de fostul președinte american Donald Trump. Administrația noului președinte Joe Biden speră să salveze tratatul, dar șansele unui acord care să convingă Iranul să revină la „restricții nucleare” par reduse. Iranul insistă că programul său nuclear este pentru uz civil. Dar întrebarea cheie ar putea fi dacă Israelul poate fi convins să evite actele de agresiune care ar provoca Iranul în următoarea etapă periculoasă a dezvoltării armelor nucleare, prezice analistul Andrew England.

Vor reuși țările africane să vaccineze 70% din populație?

Nu. Deși unele țări precum Maroc și Africa de Sud sunt probabil să obțină rate de vaccinare mai mari. În 2021, încercările de a asigura rezerve suficiente de vaccinuri prin achiziții și inițiativa globală Covax au eșuat, deoarece țările occidentale și-au folosit influența pentru a ieși pe primul loc în clasamentul vaccinării.

Situația se va îmbunătăți în 2022. Dar noile variante de coronavirus, restricțiile și provocările logistice înseamnă că multe țări africane vor continua să rămână în urmă cu ratele de vaccinare, a spus politologul David Peeling.

Președintele brazilian Jair Bolsonaro va rămâne la putere?

Probabil că nu. În septembrie, Bolsonaro spunea că „numai Dumnezeu îl poate îndepărta de la președinție”, dar, în ciuda unor astfel de cuvinte, se așteaptă un „sfârșit prozaic”. Inflația ridicată și o economie în scădere îl vor împiedica să câștige alegerile prezidențiale. Fostul președinte Luis Inacio „Lula” da Silva are avantajul de a câștiga cu o marjă largă, iar nici populația braziliană, nici armata nu ar putea susține încercarea lui Bolsonaro, în stilul lui Trump, de a păstra puterea după înfrângerea în alegeri, spune analistul Michael Stott.

Vor extinde alte țări presiunea asupra criptomonedei, așa cum a făcut China?

Probabil că nu. La trei luni după ce China a declarat „ilegală” toată „activitatea criptomonedei”, aceasta este încă considerată inacceptabilă. Aceasta este parțial o problemă logistică. Majoritatea autorităților de reglementare susțin că o interdicție largă asupra criptomonedei nu poate fi aplicată pe piețele cu acces ușor la internet. Autoritățile de reglementare, în special în Occident, se opun, de asemenea, interdicțiilor de pe piață fără motive foarte convingătoare, cum ar fi dovezi ale unui prejudiciu real.

În majoritatea jurisdicțiilor, această abordare se referă la stabilirea limitelor. SUA au început să elaboreze o legislație care să interzică instituțiilor nebancare să emită anumite tipuri de criptomonede, iar UE a elaborat reguli pentru a reglementa companiile care deservesc și emit criptoactive. Excepție de la această tendință este India, al cărei guvern a declarat în noiembrie că are în vedere interzicerea criptomonedelor private, spune economistul Laura Noonan.

Previziunile „scandaloaseale“ ale Saxo Bank pentru 2022

Saxo Bank lansează astăzi cele 10 Previziuni Scandaloase pentru 2022. Predicțiile se concentrează pe o serie de evenimente improbabile, dar subapreciate, care, dacă ar avea loc, ar putea trimite unde de șoc pe piețele financiare:

1. Planul de a pune capăt combustibililor fosili se amână

2. Facebook cade în cap din cauza exodului tinerilor

3. Alegerile de la jumătatea mandatului din SUA aduc o criză constituțională

4. Inflația din SUA atinge peste 15% în spirala salariu-prețuri

5. Superfondul UE pentru climă, energie și apărare va fi anunțat și va fi finanțat prin pensii private

6. „Armata” de femei de pe Reddit dărâmă patriarhatul corporatist

7. India se alătură Consiliului de Cooperare al Golfului în calitate de membru fără drept de vot

8. Spotify a fost perturbat din cauza platformei de drepturi digitale bazate pe NFT

9. Noua tehnologie hipersonică întețește cursa spațială și provoacă un nou război rece

10. Descoperirile medicale prelungesc speranța medie de viață cu 25 de ani

Deși aceste previziuni nu constituie previziunile oficiale ale Saxo pentru 2022, ele reprezintă un avertisment împotriva potențialei alocări greșite a riscului în rândul investitorilor, care ar putea atribui de obicei doar o șansă de 1% ca aceste evenimente să se materializeze.

Contraspionajul german lansează „vânătoarea“ de spioni chinezi și ruși

Recentele arestări ale spionilor chinezi și ruși reprezintă doar vârful aisbergului, deoarece se crede că alte sute de agenți "mișună" în Germania. După o serie de arestări de profil...

Cum arată „Ordinea mondială alternativă” imaginată la Beijing

În prezent, ambiția președintelui chinez Xi Jinping de a reface lumea este de netăgăduit. El dorește să dizolve rețeaua de alianțe a Washingtonului și să epureze ceea ce el respinge ca...